x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Altfel de morminte

Altfel de morminte

22 Noi 2008   •   00:00

Arheologii spanioli şi libanezi au descoperit peste 100 de oale de lut, vechi de 2.900 de ani. Acestea erau folosite de fenicieni pentru a păstra cenuşa cadavrelor incinerate.



"Oalele mari sunt un fel de morminte individuale. Oalele mai mici au fost lăsate goale, dar simbolic, este păstrat sufletul în ele", a explicat Ali Badawi, arheologul-şef al sitului aflat în sudul Libanului. Descoperirea a fost făcută pe un sit fenician din Tir, pe coasta libaneză, unde fenicienii au cunoscut o perioadă de înflorire a civilizaţiei între anii 1.500 şi 300 î.Hr. Istoricii sunt de părere că din Tir fenicienii s-au extins către alte colonii de pe coasta mediterană. "Aceste descoperiri ajută la studierea fostelor colonii feniciene din Spania, Italia şi Tunisia şi la identificarea obiceiurilor şi a tradiţiilor", a declarat Eugenia Aubet, membră a echipei spaniole de arheologi. Situl a fost descoperit în 1997, iar lucrările au avansat cu aproximativ 50 de metri pătraţi pe an, dar aceasta a fost cea mai importantă descoperire de până acum. La sfârşitul lui 2005, toate lucrările din zonă au încetat din cauza războiului dintre Israel şi trupele de guerrillă Hezbollah, desfăşurat în sudul Libanului şi au fost reluate abia anul acesta.


Comori celtice

Un olandez a descoperit, cu ajutorul unui detector de metale, o adevărată comoară de monede din aur şi argint, datând încă din vremea celţilor, anunţă Associated Press. Arheologii care au studiat cele 39 de monede din aur şi 70 din argint, le-au plasat în secolul I î.Hr., în perioada în care împăratul roman Iulius Caesar conducea campania împotriva triburilor celtice din zonă. Monedele au fost confecţionate de triburi diferite, însă ambele tipuri au pe faţă o spirală, un cunoscut simbol celtic. Valoarea lor nu este cunoscută, însă o colecţie belgiană asemănătoare este estimată la aproximativ 175.000 de euro.

Biserici impunătoare

O echipă de arheologi sirieni şi polonezi a descoperit în centrul Siriei, în oraşul antic Palmira, rămăşiţele unei biserici din secolul al VIII-lea, informează Associated Press. Potrivit directorului departamentului de Antichităţi şi Muzee din Palmira, Walid al-Assaad, aceasta este mai mare din cele patru biserici descoperite în regiune. Baza construcţiei măsoară 46 de metri pe 27 de metri, iar cercetătorii sunt de părere că înălţimea sa depăşea 20 de metri. În nordul şi sudul bisericii există două camere în care aveau loc botezurile, ceremoniile religioase, rugăciunile şi alte ritualuri creştine.


Istorie pe os

Arheologii chinezi au descoperit în provincia Shaanxi peste 1.100 de caractere chinezeşti sub forma unor oracole din os, informează varianta on-line a cotidianului China Daily. Descoperirea a fost făcută într-un grup de morminte datând din perioada Dinastiei Vestice Zhou (aproximativ secolul al XI-lea). Caracterele sunt încrustate pe bucăţi de os sau de carapace de ţestoasă. De la descoperirea primelor oracole scrise pe os, s-au descoperit peste 100.000 de astfel de piese.


Trăsături de homo erectus

Fosila unui Homo erectus cu şolduri late, descoperită în Etiopia, sugerează faptul că femelele aveau mersul legănat şi dădeau naştere unor copii relativ dezvoltaţi, cu capetele mari, relatează Reuters, preluată de Yahoo News. "Privind pelvisul şi folosindu-ne de o serie de măsurători am putut calcula cât de mare putea fi capul copilului la naştere", a declarat Scott Simpson, paleontolog la Case Western Reserve University. S-a ajuns la concluzia că femelele Homo erectus aveau şoldurile mai late decât femeile moderne, iar copiii aveau capul cu 30% mai mare, ceea ce înseamnă că erau şi mai dezvoltaţi la naştere. Strămoşul omului, Homo erectus, a apărut în Africa în urmă cu circa două milioane de ani şi a dispărut cu aproximativ 500.000 de ani în urmă.


Templu preistoric

La aproximativ zece kilometri de oraşul antic Urfa din sud-estul Turciei, arheologul german Klaus Schmidt a făcut una dintre cele mai uimitoare descoperiri arheologice: un templu vechi de 11.000 de ani, informează revista Smithsonian. Structura megalitică este formată din pietre sculptate de oamenii preistorici încă dinainte de a fi descoperit meşteşugul confecţionării uneltelor din metal sau a oalelor de lut. Şeful echipei de arheologi de la Urfa susţine că în acest loc, numit Gobekli Tepe, se află cel mai vechi templu din lume.

×
Subiecte în articol: arheo