Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Animalele precum șoarecii, câinii, cimpanzeii, sturzii sau delfinii au simțul moralității, sugerează filosoful Mark Rowlands, în noua sa carte, ”Pot animalele să fie morale?”, contrazicând părerile actuale, potrivit cărora acțiunile aparent morale ale animalelor sunt dictate de instincte sau de interes.
"Sunt animale cărora le datorăm un respect de care nu am da dovadă, dacă acestea n-ar acționa moral”, spune Rowlands.
Opiniile filosofului sunt susținute de mai mulți cercetători, care spun că anumite animale trăiesc respecând coduri morale. De exemplu, cimpanzeii pedepsesc acei membri ai grupului care încalcă normele, spune Marc Bekoff, biolog la Universitatea Colorado, autor al cărții "Justiția sălbatică: Viața morală a animalelor”.
Exemplele date de cercetători abundă. Sturzii masculi, de exemplu, care își aleg partenerele pe viață, le bat dacă le prind înșelându-i cu alți sturzi, dând dovadă de gelozie.
Animalele dau însă dovadă și de empatie. Un studiu efectuat pe șoareci, în 1958, a presupus următorul experiment. Șoarecii nu puteau obține hrană decât dacă apăsau pe un buton. Apăsarea butonului însemna, însă, și că un alt șoarece primea automat șocuri electrice. Șoarecii au refuzat să mai apese butonul care le asigura hrana, pentru a-și scuti semenul de suferință.
Același experiment a fost repetat și pe macaci, cu același rezultat - maimuțele au preferat să rămână flămânde, decât să-și tortureze semenul. În cazul șoarecilor, s-a observat și că aceștia aveau grimase în momentul în care alt șoarece era supus unui șoc electric, sugerând că ar suferi alături de el.
Alte exemple de empatie întâlnite la animale se referă la delfini, existând cazuri documentate în care aceștia au ajutat oameni în pericol de înec sau chiar balene eșuate, pe care le-au împins înapoi în apă adâncă.
Un alt caz cunoscut este cel al gorilei Binti Jua, de la Grădina Zoologică Brookline, din Illinois. În momentul în care un băiat de trei ani a căzut în cușca gorilelor, aceasta l-a ridicat în brațe, protejându-l de celelalte gorile și făcând semne către îngrijitori, cărora le-a predat apoi copilul.
Alt exemplu citat de cercetători este cel al unui câine care a salvat alt patruped, rănit de o mașină, pe o autostradă din Chile. Câinele și-a riscat viața, sărind printre mașinile din trafic și trăgându-și semenul inconștient pe marginea drumului.
Toate aceste exemple arată că animalele pot distinge binele de rău, sugerează Rowlands.
"Cred că cheia comportamentului moral este emoția. Aceste dovezi arată că animalele au astfel de emoții, care se transfomă în comportament moral”.
Nu toți cercetătorii cred că aceste comportamente denotă simțul moralității, însă.
Unul dintre cele mai des invocate exemple - privirea vinovată a unui câine, atunci când a mâncat ceva ce nu trebuia - nu reflectă sentimentul de vinovăție, ci este doar o reacție la dezamăgirea stăpânului, se arată într-un studiu din 2009.
Potrivit psihologului Hal Herzog, de la Universitatea Western Carolina, animalele nu dezvoltă reguli sau comportamente, decât dacă acestea le servesc intereselor individuale, sau intereselor speciei.
În schimb, oamenii au un bagaj enorm de tabuuri, cum ar fi cele alimentare, de natură religioasă sau sexuală (evitarea căsătoriei între veri etc).
"Ceea ce este specific moralității la oameni este o doză mare de arbitrar”, spune Herzog. În schimb, emoțiile de care dau dovadă animalele țin de instincte sau de trăsăturile care au apărut în evoluția speciei respective.
"Nouă ni se par comportamente morale, dar ele nu izvorăsc din tradiția culturală sau intelecuală, așa cum este în cazul oamenilor”, spune Herzog.
Însă Rowlands spune că se caută explicații prea complexe pentru niște fapte foarte simple. Acesta a dat exemplul gorilei Binti Jua. ”Ce fel de instinct a acționat în cazul acesta? Gorilele au instinctul de a ajuta copiii oamenilor pierduți în cuștile animalelor”?
Acesta a adăugat că și în cazul oamenilor există instinctul de a-și proteja copiii, ceea ce nu face această acțiune să fie mai puțin morală. În plus, filosoful consideră că a putea conștientiza un act moral nu este necesar pentru a avea un simț al moalității.
"Dacă animalele pot acționa moral, nu cred că este o problemă să le tratăm ca pe niște prieteni. Însă dacă îți pui câinele sau pisica să facă giumbușlucuri, nu mi se pare un gest respectuos”, a mai spus Rowlands.
Citește pe Antena3.ro
