x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Atenţie! Lenea îmbătrâneşte

Atenţie! Lenea îmbătrâneşte

de Radu Popa    |    08 Feb 2008   •   00:00

Un stil de viaţă sedentar sporeşte riscul apariţiei unor boli şi probabilitatea producerii unui deces prematur. Lipsa de activitate poate scădea spe­ranţa de viaţă nu doar prin creşterea riscului apariţiei unor afecţiuni legate de procesul de îmbătrânire, dar şi prin exercitarea unei influenţe directe asupra acestuia.

Sedentarismul, pe lângă efectele negative asupra sănătăţii, grăbeşte îmbătrânirea

 

Un stil de viaţă sedentar sporeşte riscul apariţiei unor boli şi probabilitatea producerii unui deces prematur. Lipsa de activitate poate scădea spe­ranţa de viaţă nu doar prin creşterea riscului apariţiei unor afecţiuni legate de procesul de îmbătrânire, dar şi prin exercitarea unei influenţe directe asupra acestuia. Cercetătorul american Lynn Cherkas şi colegii săi au ajuns la aceste concluzii examinând materialul genetic obţinut din probe de sânge recoltate de la 1.200 de perechi de gemeni. Savanţii au măsurat lungimea telomerilor (secvenţe repetate de ADN)  la capătul cromozomilor din leucocite (celule sangvine albe). Specialiştii sunt de părere că, în cazul acestora, capsulele de protecţie reprezintă repere ale îmbătrânirii biologice, strâmtându-se o dată cu trecerea timpului. Oamenii de ştiinţă au constatat că telomerii subiecţilor ce au desfăşurat cea mai intensă activitate, muncind, în medie, circa 199 minute săptămânal, erau mai lungi decât ai celor ce au muncit cel mai puţin, 16 minute în acelaşi interval de timp. Diferenţa a fost suficientă pentru a sugera faptul că adepţii execiţiilor fizice sunt, din punct de vedere fiziologic, cu circa zece ani mai tineri decât leneşii.

 

DEPENDENŢA. O relaţie între structura telomerilor leucocitari şi intensitatea activităţii fizice rămâne importantă şi după luarea în calcul a greutăţii corporale, fumatului, factorilor socio-economici şi activităţii fi­zice desfăşurată la locul de muncă. Dife­renţa dintre lungimea telomerilor le­u­cocitari în cazul subiecţilor ac­tivi şi ai celor mai puţin activi e de 200 nu­cleotide (secvenţe structurale chi­mi­ce de ADN şi ARN). Acest lucru în­seamnă că indivizii activi care au te­lomeri de aceeaşi lungime cu cei se­dentari sunt, biologic, cu zece ani mai tineri. Cercetătorii susţin că stresul, inflamaţiile şi stresul oxigenat (ava­rie­rea celulelor produsă de expu­ne­rea lor la oxigen) ar putea fi res­pon­sabile pentru “scurtarea” telomerilor în cazul persoanelor inactive. Exerciţiile fizice pot reduce stresul. Cer­ce­tări anterioare stabiliseră că munca re­gulată contribuie la scăderea ratei bolilor cardiovasculare, diabetului de tip 2, cancerului, hipertensiunii arteriale, obezităţii şi osteoporozei. Sa­vanţii susţin că recenta lor desco­pe­rire presupune ca “reţetele de slăbire” să recomande practicarea exerciţiilor fizice moderate 30 de minute zilnic, timp de cel puţin cinci zile pe săptă­mână. Ei cred că rezultatele experienţelor arată că adulţii care practică exercţii fizice sunt mai tineri, din punct de vedere biologic, decât sedentarii, medicii putând  recomanda executarea regulată a acestora ca mijloc antiîm­bătrânire.

 

News

 

Alchimie modernå. Nu tot ceea ce străluceşte este aur. Poate fi aluminiu, tungsten sau orice alt metal. Doctorul Guo, de la Universitatea din Rochetser, şi Anatoli Vorobiev, cercetător la aceeaşi instituţie şi absovent de cursuri postuniversita­re, au folosit razele unui laser ultra-uşor pentru a “prelucra” suprafaţa unui metal. Deşi, la o simplă atingere, interfaţa acestuia cu aerul nu părea a fi suferit vreo modificare, diferenţe semnificative s-au înregistrat în felul în care metalul respectiv absorbea şi difuza lumina. În aparenţă, elementele respective se comportau asemenea aurului.

 

Fericiţi, la naştere şi la bătrâneţe. Oamenii care se confruntă cu aşa-numită criza a vârstei mijlocii nu mai au motive de îngrijorare. Cercetătorii americani şi brita­nici au întreprins, timp de 35 de ani, un studiu la care au participat 2 mili­oane de persoane din 80 de ţări ale lu­mii. Specia­liştii au constatat că starea de fericire sau cea de supă­ra­re înregistrează curbe ascendente sau descendente, în funcţie de categoria de vârstă căreia aparţineau su­biecţii. Se pare că oamenii se confruntă cu cea mai profundă tristeţe când ating “vârsta de mijloc”. Potri­vit studiului recent dat publicităţii, “curba fericirii” are forma literei U. Această stare înre­gistrează un ma­ximum la naştere, un minim la ma­turitate, pentru a ajun­ge, din nou, la cele mai înalte valori la vârsta senectuţii.

×
Subiecte în articol: mistere ştiinţă