Aurul de la roşia

Mineri din moşi-strămoşi, oamenii locului caută aur şi argint din timpul dacilor şi al romanilor. Locuitorii din Roşia Montană de astăzi – roşienii – au scobit muntele şi în Evul Mediu, dar şi în timpurile moderne. Treptat, mineritul a devenit – din tradiţie – o adevărată industrie. Prosperă odinioară. Dar în 1997, ministrul Industriilor de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu, şi-a dat acordul ca predecesoarea Regia Autonomă a Cuprului să se asocieze cu firma canadiană Gabriel în compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Acţiunile erau împărţite astfel: 80% partea canadiană, 19,31% statul român şi cîţiva acţionari minoritari români. În 2001, în primul studiu de fezabilitate realizat de Gold Corporation se arăta că puteau fi extrase prin exploatarea la suprafaţă circa 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Mineri din moşi-strămoşi, oamenii locului caută aur şi argint din timpul dacilor şi al romanilor. Locuitorii din Roşia Montană de astăzi – roşienii – au scobit muntele şi în Evul Mediu, dar şi în timpurile moderne. Treptat, mineritul a devenit – din tradiţie – o adevărată industrie. Prosperă odinioară. Dar în 1997, ministrul Industriilor de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu, şi-a dat acordul ca predecesoarea Regia Autonomă a Cuprului să se asocieze cu firma canadiană Gabriel în compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Acţiunile erau împărţite astfel: 80% partea canadiană, 19,31% statul român şi cîţiva acţionari minoritari români. În 2001, în primul studiu de fezabilitate realizat de Gold Corporation se arăta că puteau fi extrase prin exploatarea la suprafaţă circa 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

MOTIVAŢI. Pentru că exploataţia minieră nu putea fi deschisă atît timp cît în arealul ei existau locuitori care nu vor să plece sau nu îşi dau acordul, compania a încercat să cumpere fiecare casă în parte. Foarte mulţi roşieni au acceptat oferta, alţii mai întreprinzători au construit în curtea casei şi o anexă-două pentru a primi o despăgubire mai mare din partea companiei. Unii s-au angajat la companie, iar alţii au rezistat ispitei. La sfîrşitul lui 2004, canadienii au depus la autorităţile române o cerere de acord de mediu împreună cu un Memoriu de Prezentare a Proiectului. Astfel a fost demarată procedura de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) pentru proiectul minier. Aprior acestei acţiuni, 120 de ONG-uri din ţară şi străinătate s-au înscris ca parte interesată în procedura EIM, dar au fost ignorate de compania canadiană. Dată fiind mărimea proiectului şi potenţialul său impact transfrontalier, autorităţile române au notificat ţările vecine pentru ca acestea să participe la procedura EIM, aşa cum prevede Convenţia Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Ungaria a acceptat invitaţia, şi acum este parte din procedura EIM.

DEZINTERES. În România, etapa de definire a domeniului pentru proiectul Roşia Montană s-a desfăşurat fără nici un fel de consultare publică. Deşi ONG-urile de mediu, mai multe persoane fizice şi cîţiva parlamentari europeni au cerut Ministerului Mediului de la Bucureşti să asigure consultarea publicului şi să ia în calcul o listă cu întrebări formulate de societatea civilă, autorităţile române au ignorat apelul. În Ungaria, lucrurile au stat exact invers – Ministerul Mediului a invitat publicul să-şi spună cuvîntul în ceea ce priveşte această etapă a proiectului şi a inclus comentariile într-o listă finală de 60 de întrebări la care urma să răspundă studiul de impact asupra mediului.
În aprilie 2006, ministrul român al Mediului a anunţat public că procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul minier de exploatare a aurului de la Roşia Montană este suspendată din cauza suspendării certificatului de urbanism al RMGC, susţin ecologiştii.

În iulie 2007, Tribunalul Cluj a suspendat certificatul de urbanism eliberat de Consiliul Judeţean Alba pentru continuarea procedurii EIM. Suspendarea este valabilă pînă la soluţionarea irevocabilă a cauzei în contencios administrativ introdusă de Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM) împotriva Consiliului Judeţean Alba.

VICTORIE. În septembrie 2007, Ministerul Mediului a anunţat că întreaga procedură de autorizare pentru proiectul minier a fost oprită pe termen nelimitat, pentru că certificatul de urbanism prezentat de către RMGC este nul din punct de vedere legal.

La 23 ianuarie 2008, Curtea de Apel Alba a constatat în mod irevocabil nelegalitatea Hotărîrilor Consiliului Local Roşia Montană prin care, în iulie 2002, s-au votat planurile de urbanism ale Roşiei Montană, localitatea fiind astfel declarată zonă industrială, rezervată exclusiv proiectului minier propus de Gabriel Resources. Decizia curţii presupune că RMGC, în cazul în care nu renunţă la proiectul minier, va trebui să refacă întregul proces de autorizare al proiectului şi va trebui să găsească modalităţi prin care să obţină o nouă licenţă minieră pentru perimetrul Roşia Montană, demersuri care ar necesita cel puţin 10 ani.

În februarie 2008, Ministerul Mediului a fost dat în judecată de RMGC, compania fiind nemulţumită de decizia instituţiei de întrerupere a procedurii de autorizare a proiectului minier. Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, RMGC doreşte să obţină reluarea procedurii EIM Roşia Montană şi daune materiale în valoare de 100.000 de euro.

---

Zona industrială Roşia Montană a fost salvată de o decizie a Curţii de Apel Alba, care a contestat în mod irevocabil nelegalitatea hotărîrilor prin care, în 2002, s-au votat planurile de urbanism ale exploatării miniere.

O firmă canadiană a reuşit să dezbine micuţa comunitate minieră de la Roşia Montană şi să-şi atragă o serie de nemulţumiri româneşti şi europene într-un timp-record.

"Proiectul minier urma să ocupe peste 1.000 ha, presupunea decopertarea unei mari zone şi necesita strămutarea a 2.000 de persoane. Era vizată decopertarea unor zone pe care se aflau două biserici şi nouă cimitire".
BBC

"Activitatea filialei Roşiamin a Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva este acum sistată. După anul 2000, aproximativ 800 de persoane au rămas treptat fără locuri
de muncă"
BBC

De 2.000 de ani, locuitorii acestei zone situate în sudul Apusenilor se ocupă, din tată în fiu, cu mineritul. Astăzi, tradiţia strămoşilor roşienilor nu se mai practică.

O companie majoritar canadiană a dezbinat comunitatea de la Roşia Montană. Locuitorii zonei şi organizaţiile de mediu au ieşit în repetate rînduri în stradă pentru a-şi cere drepturile.