Cincinal pentru integral

De la lansarea sa la 17 octombrie 2002, Satelitul Integral, aparţinănd Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), a sondat universul in lungimi de undă gamma, in căutarea fenomenelor legate de radiaţii şi pentru a oferi date despre corpurile cu densitate din "vecinătatea" noastră galactică.

De la lansarea sa la 17 octombrie 2002, Satelitul Integral, aparţinănd Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), a sondat universul in lungimi de undă gamma, in căutarea fenomenelor legate de radiaţii şi pentru a oferi date despre corpurile cu densitate din "vecinătatea" noastră galactică. La cinci ani după lansarea lui, telescopul sensibil la radiaţiile gamma cu care este dotat Integral are in activ descoperirea revoluţionară, in 2003, a existenţei unor stranii sisteme binare, care includ după toate probabilităţile o gaură neagră şi o stea neutronică infăşurate intr-un strat gros de gaz rece, relatează Science Daily. Cu ajutorul informaţiilor trimise de satelit, astronomii au putut să calculeze statistici uimitoare: la fiecare 50 de ani, o supernovă explodează in Calea Lactee. Calculele au fost făcute după măsurarea izotopilor radioactivi de aluminiu 26, pe care Integral a făcut-o posibilă graţie instrumentelor pe care le are la bord.

Satelitul lansat de ESA in 2002 a făcut deliciul amatorilor de supernove, din cadrul comunităţii ştiinţifice, identificănd aproximativ 100 de găuri negre de dimensiuni apreciabile pe care le-a depistat in alte galaxii. Misiunea lui Integral a fost prelungită pănă in 2010, el gravitănd in orbita terestră. Proiectul este rezultatul colaborării dintre ESA, Agenţia Spaţială Rusă şi NASA. Deşi in "Fişa de post" a lui Integral nu figura ca primordial studiul radiaţiilor gama şi a razelor X, satelitul a oferit date extraordinare despre aceste domenii, datorită poziţiei privilegiate pe care o are, fără bruiajele atmosferei terestre. Dar, pe lăngă radiaţiile gamma, Integral studiază cu atenţie "cele mai violente şi mai exotice obiecte din univers: găurile negre, stelele neutronice, nucleele galactice active şi supernovele", după cum se arată in prezentările ESA. "Integral a jucat intr-adevăr un rol major in astronomia modernă bazată pe radiaţiile gamma. S-au intămplat atătea in cei cinci ani, dar mult mai multe incă vor veni", comentează Christoph Winkler, responsabilul programului ştiinţific al Misiunii Integral ESA, citat de Science Daily. Prin observaţiile asupra intregii Căi Lactee, Integral a fost capabil să ofere date care au pus in evidenţă un fapt cert: emisiile puternice de raze gamma din centrul galaxiei noastre sunt produse de mai multe surse individuale. Un catalog de 500 de astfel de asemenea surse a fost pus la punct graţie observaţiilor făcute de Integral, in cei cinci ani de misiune in orbita terestră.

Misiuni noi ale ESA in spaţiu

Agenţia Spaţială Europeană are o agendă incărcată pentru decada următoare, oficialii instituţiei anunţănd recent o serie de proiecte ambiţioase de explorare spaţială. Printre ele se numără şi proiectul lansării unui balon spre suprafaţa satelitului Titan, care orbitează in jurul gigantului gazos Saturn, relatează BBC. ESA a anunţat că, in final, după propunerile pe care le va primi va selecta două misiuni care să fie lansate nu mai devreme de 2017 şi 2018. Proiectele fac parte din programul de amploare intitulat "Cosmic Vision", care va incerca să ofere căt mai multe răspunsuri la intrebările actuale in astronomie.

Categoria "grea" la găuri negre

Prin datele combinate de la telescopul Chandra, cu raze X, şi de la telescopul Gemini, din Mauna Kea, Hawaii, astronomii au reuşit să localizeze şi să studieze cea mai mare gaură neagră cunoscută pănă in prezent, care orbitează in tandem cu o stea uriaşă, in cadrul unui sistem binar, relatează Science Daily. Gaura neagră este parte a sistemului binar din galaxia M33, situată la aproximativ 3 milioane ani-lumină de Pămănt. Gaura neagră, botezată M33 X-7, este de 15,7 ori mai mare decăt Soarele.

Finanţări retrase de către NASA

Agenţia spaţială americană a decis rezilierea contractului pe care il avea cu firma Rocketplane Kistler, una dintre cele două companii private care obţinuseră finanţări NASA pentru dezvoltarea navelor de aprovizionare pentru Staţia Spaţială Internaţională (ISS), relatează The New Scientist. Rocketplane Kistler (RK) trebuia să ofere pănă in 2015 o soluţie viabilă pentru transporturile comerciale in orbită, cu condiţia să respecte un calendar impus de NASA, pănă la data livrării produsului final. RK obţinuse de la NASA o finanţare de 207 milioane de dolari, cealalaltă firmă privată, Space Exploration Technologies, primind 278 de milioane de dolari. In prezent, singura modalitate prin care se poate asigura transportul spre orbită, pentru SUA, este prin naveta spaţială, care insă işi va incheia misiunea in 2010.