Criza economică reduce poluarea în marile oraşe

Problemele economice care au lovit ţara în ultimele luni au adus o neaşteptată veste bună: poluarea din marile oraşe a scăzut. Nu semnificativ, dar este prima scădere în ultimii nouă ani, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

La mijlocul anului 2008, un raport realizat la nivel european arăta că cele mai poluate ţări din UE sunt România şi Bulgaria, cotele de atenţie fiind depăşite la mai mulţi parametri. Documentul arăta că bulgarii respirau în medie anual 55 de micrograme de praf, în vreme ce românii inhalau 52 de micrograme de praf. Media înregistrată în UE este de 23 de micrograme de praf. "Sursele" de poluare erau maşinile, al căror număr creştea de la an la an, industria, şi avântul imobiliar, din cauza căruia spaţiile verzi dispăreau, fiind înlocuite de construcţii. Lucrurile s-au schimbat radical în ultima jumătate de an.

TRAFICUL MULT FLUIDIZAT, MAI PUŢINE NOXE
Cu ajutorul primăriilor din ţară, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a centralizat date care arată că, de la începutul crizei, traficul s-a redus cu procente variind între 5 şi 30 la sută în toate oraşele mari. Firmele nu mai fac la fel de multe livrări, mulţi români au renunţat la autovehiculele luate în leasing, alţii nu îşi mai permit preţul combustibilului şi folosesc mijloacele de transport în comun.

Din punctul de vedere al mediului, asta se traduce în mai puţine emisii de substanţe nocive. Adică mai puţină poluare. Bucureştiul, Iaşiul, Constanţa, Timişoara, Clujul sunt primele oraşe care beneficiază de aer mai curat ca urmare a crizei. Reducerea traficului, în special pe timp de zi, a redus cu procente însemnate şi poluarea fonică din oraşele amintite.

INVESTIŢII IMOBILIARE ÎNGHEŢATE = SPAŢII VERZI RĂMASE INTACTE
Printre cele care au căzut din cauza crizei se numără şi piaţa imobiliară. O dată cu ea, investiţiile în domeniu au fost îngheţate. Şantiere întregi, în toate colţurile ţării, zac neterminate până la trecerea crizei.

Problemele financiare i-au determinat pe mulţi investitori să amâne sau să anuleze proiectele pe care intenţionau să le desfăşoare. Multe dintre ele urmau să se construiască în zonele verzi de la periferia oraşelor care ar fi trebuit, evident, distruse. Îngheţarea proiectelor a salvat astfel hectare întregi de păduri şi alte zone verzi. Asta se traduce tot prin mai mult aer curat.

Agenţiile de Protecţie a Mediului din Sibiu, Braşov, Bucureşti, Tulcea, Constanţa, Giurgiu, Drobeta Turnu Severin sau Oradea au raportat "aer mai curat" în oraşe în cele trei luni scurse de la începutul anului, adică de la agravarea crizei imobiliare.

FABRICI ÎNCHISE, AER MAI CURAT
Acutizarea crizei economice a dus la închiderea, totală sau temporară, a multor fabrici din oraşe. Veştile au venit din Bucureşti, Constanţa, Tulcea, Timişoara, Piatra Neamţ, Iaşi, Târgu-Mureş, Copşa Mică, Vaslui, Bârlad. Închiderea acestor fabrici a adus cu sine mai mulţi şomeri, dar şi mai puţine emisii poluante în atmosferă.

LA FEL ŞI ÎN LUME
Îmbunătăţirea calităţii aerului se înregistrează şi în alte metropole foarte poluate din lume. Ca şi în România, îmbunătăţirile nu sunt semnificative, dar sunt primele reduceri ale cotelor de atenţie din ultimul deceniu. Cele mai importante reduceri se înregistrează în acest moment în oraşele Indiei şi Chinei, Braziliei, Rusiei sau Germaniei. Locuitorii oraşelor New Delhi, Mumbai, Beijing, Shanghai, Hong Kong, Moscova, Sankt Petersburg, dar şi Berlin, München sau Frankfurt respiră un aer mai curat.

SFATURILE LUI AL GORE
Fostul vicepreşedinte american Al Gore, laureat al premiului Nobel pentru Pace pentru activitatea sa împotriva încălzirii globale, a recomandat în urmă cu aproape două luni guvernelor lumii şi administraţiilor oraşelor să folosească actuala criză economică şi financiară pentru a investi masiv în dezvoltare sustenabilă.

Susţinut de secretarul general al ONU Ban Ki-moon, Gore a spus că e momentul cel mai potrivit pentru ca resursele energetice regenerabile să fie folosite pe scară largă, iar tehnologiile nepoluante să le înlocuiască începând cu acest moment pe cele actuale, bazate pe combustibili fosili.