Despre romăni...

Joi, 9 octombrie, ora 17:00, Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai" Oradea. Mai puţin de zece oameni s-au adunat în sala de consiliu pentru a se întâlni cu un mare român în viaţă: Caşin Popescu!

Joi, 9 octombrie, ora 17:00, Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai" Oradea. Mai puţin de zece oameni s-au adunat în sala de consiliu pentru a se întâlni cu un mare român în viaţă: Caşin Popescu!

Recunosc cu tristeţe că am rămas dezamăgită să văd atât de puţină lume la o conferinţă cu unul dintre geniile româneşti în viaţă. Nici nu era de mirare că publicul se putea număra pe degetele de la mâini, atât timp cât nici pe site-ul bibliotecii nu apărea vreo informaţie despre prezenţa la Oradea a marelui Caşin Popescu. Totuşi, nu puteai să nu remarci simplitatea, dar, totodată, forţa cu care domina atmosfera venerabilul Popescu, ajuns la vârsta de 87 de ani.

DACII CREŞTINI. Fără a se considera un istoric, ci mai degrabă un ucenic într-ale vremurilor trecute, Caşin Popescu susţine cu tărie: "Nu se poate să dai crezare istoricului Constantin Giurăscu, care avea o autoritate pe vremea lui Iorga că noi, românii, ne-am născut ca popor în secolele VI-VII, ca urmaşi ai slavilor. Ei bine, nu suntem urmaşii slavilor. Eşti totuşi tentat să-i dai crezare lui Nicolae Iorga, care a vorbit despre Româniile populare. Eu am luat în serios Româniile populare şi îndreptarea tacită pe care am făcut-o a fost pentru cinstirea memoriei lui Iorga, pentru că există nişte Românii populare, care s-au format de la începutul neamului românesc. Eu am dovedit, acribic, că primul dac păgân care şi-a însuşit credinţa în Iisus este primul român. Aşa cum primul roman păgân care a îmbrăţişat învăţătura lui Iisus este primul italian".

"LIMBA TRACĂ". În mod evident, cuvintele lui Caşin Popescu au surprins întreaga asistenţă, în majoritate tânără, obişnuită cu textele din manualele de istorie, care arătau că poporul român s-a format de pe urma uniunii dintre daci şi romani. În acelaşi ton de şocuri lingvistice, Popescu se întreba retoric: "Cum să nu fii ispitit când un Iorga, Xenopol sau Sextil Puşcariu încearcă să dovedească faptul că limba noastră s-a format din limba latină? Nu, nu, de multe ori nu. Eu dovedesc că limba latină, a romanilor, este o limbă de origine tracă şi tracii s-au mutat în peninsula italică nu după războiul troian, nu, ci mult mai dinainte. Triburile trace care s-au deplasat în Italia au dat naştere limbii latine. A vorbi despre romanizare este un concept perimat, am vrut să fim şi noi în Apus, supunându-ne Apusului. În aceste vremuri, când se cunosc primele comunităţi creştine care s-au creat în Dobrogea, de fapt prima formaţie prestatală, prima Românie populară, de formă creştină, creştinătate dovedită printr-o serie de acte, urmată de o salbă de comunităţi, de episcopii, de la Tomis până dincolo de Banat, de-o parte şi de alta a Dunării, putem spune că limba vorbită a fost limba română. La Vârşeţ se vorbeşte şi acum româneşte. Iorga a spus un cuvânt mare: România este o ţară înconjurată de români. Dunărea, Nistru, Tisa nu au fost graniţe etnice, ci doar delimitări dincolo de care daco-geţii s-au retras ca să-şi apere partea lor cea mai importantă", conchide românul.

FILOSOFIA SONICITĂŢII. Cum Caşin Popescu este un veritabil erudit, iar una dintre pasiunile sale a fost dintotdeauna tehnica, nu putea să nu vorbească şi de hidrosonicitate, subiect care îi este extrem de drag. În opinia sa, "orice obiect are un coeficient propriu de compresibilitate". De fapt, indiferent dacă vorbeşte de istorie sau tehnică, el consideră că tot ceea ce contează este persoana care le abordează.
text şi foto: Teodora Ivan, Oradea

OMUL CAŞIN POPESCU
Născut la 17 august 1921, la Huşi, Caşin Popescu este inginer, om de ştiinţă, scriitor, istoric.

Şi-a pus semnătura pe mai multe unicate în lumea construcţiilor: reşedinţa de la Bran a Arhiducesei Ileana; restaurarea Bisericii Scaune din Bucureşti; singura staţie de cercetări a magnetismului terestru din România; cabina izobară Faraday, amovibilă, destinată studiilor geofizice ale subsolului marin din apele româneşti ale Mării Negre; podul-conductă, în arc răsturnat, de la Vatra Dornei, format din două conducte autoportante; podul de şosea din beton armat de la Sinaia, cu cea mai mare consolă de capăt pentru un pod de şosea din Europa etc. A pus bazele teoretice ale hidrosonicităţii (al cărui părinte este Gogu Constantinescu) şi ale geometriei corpurilor compresibile (denumită de autor "geometrie sonică"). În Germania, unde trăieşte de 30 de ani, şi-a continuat cercetările în domeniul recuperării energiei fenomenelor naturale cu ajutorul turbinelor sonice. Şi-a păstrat viu interesul pentru istoria veche, exprimându-şi părerile în paginile publicaţiei "Zodii în cumpănă", a cărei fondator este.