Potrivit lui Simon Conway Morris, profesor de paleobiologie evoluţionistă la Universitatea Cambridge, extratereştrii ar putea să semene cu oamenii nu doar din punct de vedere al fizionomiei, ci şi al unor trăsături cum ar fi lăcomia, violenţa sau tendinţa de a exploata resursele semenilor. În ciuda unui aparent scop paşnic, vizita unor entităţi de pe alte planete ar putea avea drept obiectiv real căutarea pe Terra a unor surse de apă, minerale sau combustibili.
Dar, Morris a ţinut să adreseze şi un avertisment. Aşa cum oamenii caută viaţă pe alte planete, şi extratereştrii ar putea fi interesaţi de analizarea formelor de viaţă de pe planeta noastră, ei putând să ne semene uimitor. Strategia Agenţiei Spaţiale a SUA pentru descoperirea vieţii pe alte planete are la bază principiul „găsirii apei”, deoarece pe Terra, prezenţa apei presupune viaţă. Misiuni spaţiale recente au descoperit gheaţă pe suprafaţa Lunii şi a planetei Marte.
CONDIŢII OPTIME. Astronomii au descoperit peste 400 de planete aflate în afara Sistemului Solar ce corespund Principiului Goldilocks, potrivit căruia un parametru trebuie să se încadreze între anumite limite în opoziţie cu atingerea extremelor. Principiul amintit e folosit în Ipoteza Pământului Rar ce susţine că o planetă trebuie să se situeze nici prea departe, nici prea aproape de Soare pentru a susţine viaţa. Temperatura la suprafaţa corpurilor cereşti respective nu trebuie să fie nici prea mică, nici prea mare, pentru a permite prezenţa apei în formă lichidă. Conway Morris susţine că prezenţa unor forme de viaţă extraterestre e foarte probabilă pe planete asemănătoare Terrei, organismele conţinând aceleaşi structuri biochimice ca şi organismul uman.
Cercetătorul crede că procesul evolutiv poate „modela” forme de viaţă extraterestră asemănătoare celor de pe Pământ. Savantul presupune că Teoria Evoluţionistă a lui Darwin are un caracter previzibil. Existenţa unei biosfere şi finalizarea procesului evolutiv fac posibile apariţia inteligenţei. În cazul unei planete mult mai mici decât Terra, gravitaţia ar fi atât de slabă încât aceasta şi-ar „pierde” atmosfera. Iar, dacă planeta în cauză ar fi mult mai mare decât Pământul, gravitaţia ar fi atât de puternică încât fiinţele sau obiectele ar rămâne „ţintuite” pe suprafaţa acesteia.
ACTIVITATE RISCANTĂ. Albert Harrison, profesor de psihologie la Universitatea Davis din California e preocupat de posibilitatea recepţionării unor semnale radio inteligibile cu ajutorul puternicelor antene montate în diferite puncte de pe glob. Totodată, însă, el e îngrijorat de conţinutul unor mesaje expediate de oameni în spaţiu, timp de peste 20 de ani, în speranţa găsirii unor forme de viaţă inteligente. Unele erau serioase, dar altele cuprindeau „mostre” de mesaje de dragoste sau reclame prin intermediul cărora locuitorii altor planete ar fi fost „iniţiaţi” în istoria civilizaţiei terestre. Optimiştii sunt de părere că reprezentanţii civilizaţiilor extraterestre care ar putea ajunge pe „Planeta albastră” ar poseda o tehnologie superioară care le-ar permite rezolvarea problemelor sociale majore: războaie, sărăcie, foamete. Harrison, însă, nu le împărtăşeşte opiniile, crezând că operaţiunile de căutare a civilizaţiilor extraterestre sunt riscante. În prezent, părerea cvasi-unanimă este că ei sunt prietenoşi, se află la mare distanţă de Terra şi nu pot ajunge aici. Dar, dacă lucrurile nu stau aşa