Polițiștii utilizează deja inteligența artificială pentru a opri crimele, înainte ca acestea să fie comise, au avertizat oamenii de știință. Într-o lucrare intitulată „Inteligența artificială și viața în 2030”, cercetătorii de la Universitatea Stanford susțin că tehnicile de prevenire folosite de poliție vor deveni o banalitate peste 15 ani. Savanții au evaluat implicațiile asupra luptei contra criminalității a conceptului de „învățare automatizată”, ce permite computerelor să asimileze informații și să rezolve probleme asemeni oamenilor.
Conceptul de „monitorizare predictivă” va avea un efect major în domeniile transportului, sănătății și educației, aducând o serie de beneficii majore și, în același timp, punând în pericol milioane de locuri de muncă, susține studiul, citat de publicația „The Sun”. Dar, în mâinile poliției, inteligența artificială poate avea un impact imens asupra societății, permițând autorităților care aplică legea o prezență „autoritară sau atotcuprinzătoare”, afirmă cercetătorii de la Universitatea Stanford. „Inteligența artificială a început să fie amplasată deja în marile orașe pentru menținerea securității și siguranței publice. Până în 2030, orașele nord-americane tipice se vor baza în proporție covârșitoare pe tehnologiile bazate pe inteligența artificială. Acestea vor include camere de supraveghere capabile să detecteze anomalii ce pot duce la crime, drone, precum și aplicații de monitorizare predictivă”, susține studiul. Conceptul prin care computerele pot „învăța singure”, precum și inteligența artificială sunt utilizate deja în lupta contra delicvenței în rândul funcționarilor, cum ar fi frauda, afirmă studiul.
Big Brother nu mai poate fi oprit
Aceste tehnologii sunt folosite și în scanarea și monitorizarea rețelelor de socializare, în vederea identificării persoanelor asupra cărora planează riscul unei radicalizări islamice. Spectrul crimelor care ar putea fi oprite cu ajutorul inteligenței artificiale va fi însă mult mai larg, pe măsură ce tehnologia va avansa. „Agențiile pentru aplicarea legii manifestă un interes crescând față de identificarea unor evenimente perturbatoare pe rețelele de socializare și monitorizarea activității unor mari adunări de oameni. Se muncește intens pe simulări publice pentru a determina cum pot fi controlate masele (…) În același timp, există o îngrijorare legitimă cu privire la posibilitatea ca agențiile pentru aplicarea legii să abuzeze de aceste tehnologii pentru a încălca viața privată a oamenilor”, susțin cercetătorii.