Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Una dintre frumuseţile de invidiat ale Africii de Vest se degradează pe zi ce trece. Odată un loc liniştit şi curat, laguna Ãbrié a devenit astăzi "groapa de gunoi" a Coastei de Fildeş.
Una dintre frumuseţile de invidiat ale Africii de Vest se degradează pe zi ce trece. Odată un loc liniştit şi curat, laguna Ãbrié a devenit astăzi "groapa de gunoi" a Coastei de Fildeş.
Cea mai mare lagună din Africa de Vest, in care a fost construit primul port de pe continentul negru (Abidjan - devenit in anii â70-â80 un miracol al economiei locale), a fost năpădită de poluare. Laguna Ãbrié din Coasta de Fildeş, care se intinde pe o suprafaţă de 566 de kilometri pătraţi, riscă să se transforme intr-o groapă uriaşă de gunoi, pentru că industria şi localnicii aruncă in apele odată cristaline deşeuri de tot felul, afectănd astfel ecosistemul.
Â
Citește pe Antena3.ro
MOARTEA MANGROVELOR. Potrivit unor studii realizate in urmă cu şapte ani, cotele de poluare a apelor care scaldă Abidjanul se aflau la niveluri foarte ridicate, după cum au observat mai mulţi cercetători de la Departamentul de oceanografie din cadrul Universităţii din Liége, Departamentul de mediu şi paleomediu oceanic din cadrul Universităţii de la Bordeaux şi Laboratorul de mediu şi biologie acvatică de la Universitatea Abobo-Adjamé din Coasta de Fildeş. In 2000, cantitatea de azot regăsită in lagună (45% provenind din deşeurile urbane, 42% - din agricultură şi 13% - din depozite atmosferice) a fost estimată la 33 de kilotone. Cantitatea anuală de fosfor (39% din surse urbane, 48% din agricultură şi 13% din depozitele atmosferice) a fost estimată de aceeaşi echipă mixtă de cercetători la 2,5 kilotone. Un efect imediat al acestei neglijenţe a fost distrugerea treptată a pădurilor de mangrove (arbori şi arbuşti locali, caracteristici ţărmurilor maritime mlăştinoase).
GROAPA DE GUNOI. Ministerul Mediului din Coasta de Fildeş deplănge că deşeurile urbane şi industriale din capitala economică a ţării au ajuns să pună stăpănire pe frumuseţea lagunei Ãbrié. Uriaşa "groapă de gunoi" de lăngă Abidjan, aşa cum a denumit-o ministrul Mediului, Daniel Aka Ahizi, a fost recent cercetată de experţii de la un institut local care se ocupă cu strategii antipoluare. Specialiştii ivorieni au observat că apa este contaminată cu microbi şi materie organică. In urma analizelor de laborator şi la faţa locului, experţii au constatat existenţa unor sedimente provenite de la deşeuri, de la canalele de evacuare a apei de ploaie şi de la diverse resturi care sunt deversate in apă.
Vinovaţi de această situaţie catastrofală sunt consideraţi, in primul rănd, cei din industrie. Mai ales că aproximativ 60% din industria ţării este concentrată in zona lagunei Ãbrié. Pe de altă parte, oamenii politici se acuză intre ei pentru dezastrul ecologic, iar cele trei milioane de locuitori ai zonei riverane nu pot decăt să spere că sănătatea lor nu va fi grav afectată. "Populaţia este expusă la riscul apariţiei holerei şi a febrei tifoide", a avertizat Thierry Manglé, specialist ivorian pe probleme de mediu.
Dispariţia mangrovelor, considerate elemente naturale care luptă cu poluarea prin absorbirea particulelor chimice din apă, a agravat fenomenul, estimează Manglé. Expertul susţine că nu doar oamenii vor fi afectaţi de efectele acestei situaţii, "150 de specii rare de crustacee" fiind ameninţate cu dispariţia din cauza mizeriei din apă.
Pentru salvarea lagunei Ãbrié este nevoie de cel puţin 33,6 miliarde de euro. Şi pentru că nimic nu poate fi făcut pocnind din degete, Kopieu Gouganou, responsabil guvernamental pentru problemele de mediu apărute in lagună, crede că este nevoie de cel puţin 25 de ani pentru ca primele efecte pozitive să se vadă.
POLIŢIA APELOR. Măsurile care au fost luate pănă in prezent ar putea nemulţumi populaţia riverană lagunei. Oamenii au aflat că autorităţile ivoriene se găndesc deja la implementarea unor taxe de mediu usturătoare pentru fiecare locuitor al capitalei economice a Coastei de Fildeş. Pierre Amondji, guvernatorul districtului Abidjan, a anunţat recent crearea unei unităţi speciale de poliţie care va patrula in regiune şi va monitoriza fiecare activitate desfăşurată in vecinătatea lagunei Ãbrié.
Poarta
Fostă capitală a Coastei de Fildeş (pănă in 1983), Abidjan se intinde pe mai multe peninsule şi insule, legate intre ele prin poduri. Pănă la inceputul acestui secol, oraşul era cunoscut sub numele de "perla lagunelor", datorită gradului de modernizare la care ajunsese. După 1999, oraşul a inceput să fie marcat de o serie de dezastre economice şi politice. Clasa muncitoare trăieşte la limita subzistenţei in cartiere extrem de sărace. Capitala economică a Coastei de Fildeş numără in prezent aproximativ 2,5 milioane de suflete. Populaţia este in continuă creştere, spun specialiştii, motivănd atracţia locuitorilor din zonele rurale pentru o viaţă mai bună la oraş. Viaţă care le oferă locuri de muncă la numeroasele fabrici de procesare de alimente, cafea, cacao, cherestea, automobile, textile, săpun şi o rafinărie de petrol.
Excavator
Guvernul ivorian şi-a asumat recent responsabilitatea de a achiziţiona, de la o companie canadiană, o instalaţie antipoluare numită Amphibex. In valoare de 855.000 de euro, draga Amphibex va funcţiona ca un excavator uriaş care adună de pe fundul apei deşeurile de orice tip, asigurănd un trai decent pentru vieţuitoarele acvatice. Instalaţia, care are calităţi ecologice in primul rănd prin faptul că foloseşte combustibil biodegradabil, nu poluează fonic şi nici nu depăşeşte nivelul legal al emisiilor gazelor cu efect de seră, va fi folosită la curăţirea fundului apei din laguna Ãbrié, au anunţat surse de la Ministerul Mediului din Coasta de Fildeş.
