Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anul acesta, la 30 iunie, la începutul unei veri care se anunţă deosebit de toridă, se împlineşte exact un secol de la o catastrofă stranie, care s-a înscris definitiv într-o posibilă "Enciclopedie a misterelor": "Meteoritul Tungus".
Anul acesta, la 30 iunie, la începutul unei veri care se anunţă deosebit de toridă, se împlineşte exact un secol de la o catastrofă stranie, care s-a înscris definitiv într-o posibilă "Enciclopedie a misterelor": "Meteoritul Tungus". Atunci, pe 30 iunie 1908, la ora 7 şi 17 minute, în mijlocul taigalei siberiene, departe de lumea civilizată, s-a petrecut un fenomen dramatic ce nu a putut fi încă explicat într-un mod satisfăcător. În acea dimineaţă, din cer a coborît un bolid incandescent care, lovindu-se de sol, a provocat o explozie devastatoare. O explozie ale cărei efecte au fost echivalente cu 20 de bombe nucleare similare celei de la Hiroşima. O deflagraţie ciudată, care a afectat pădurea siberiană pe cîteva mii de kilometri pătraţi. Dar a lăsat în picioare copaci înalţi de peste 40 de metri, aflaţi exact în epicentrul ei, acolo unde trebuia să fie un crater imens. În anii care au urmat, oamenii de ştiinţă au încercat să explice în fel şi chip acel fenomen nemaiîntîlnit în istoria recentă. Rînd pe rînd, savanţii au vorbit despre ciocnirea cu un meteorit gigantic, cu o cometă sau cu un imens "bulgăre de zăpadă" cosmică, venit din adîncurile Universului. Apoi, după descoperirea energiei atomice s-a lansat o altă ipoteză, deosebit de spectaculoasă: catastrofa de la Tunguska a fost provocată de explozia unei nave cosmice extraterestre, propulsate cu un motor nuclear. Ipoteză care a "suflat în pînzele" adepţilor OZN-urilor şi a vizitatorilor coborîţi din ceruri. Dar, pe măsură ce aparatura de cercetare devenea mai complexă, putînd astfel să pună în evidenţă aspecte din ce în ce mai fine ale probelor recoltate de la faţa locului, oamenii de ştiinţă îşi dădeau seama că vechile ipoteze nu reuşesc să ofere o explicaţie definitivă. Motiv pentru care "Bolidul Tungus" a devenit, alături de Sfinxul şi Piramidele egiptene, statuile din Insula Paştelui, Civilizaţiile Precolumbiene, Atlantida, sau ipoteticii "paleoastronauţi" un reper de bază în istoria unei Terre enigmatice, deosebită fundamental de pămîntul obişnuit pe care-l călcăm cu piciorul. Indiferent care ar fi explicaţia lui reală, "Fenomenul Tungus" conţine în el însuşi un avertisment teribil: în orice clipă Pămîntul poate fi lovit de un "asasin cosmic" venit din adîncurile Universului. Cîndva, dinozaurii au fost victimele neputincioase ale unui alt asteroid. Iar "Bolidul Tungus" este doar o palidă imagine a unui scenariu catastrofic similar. Întrebarea ar fi dacă noi sîntem mai pregătiţi pentru el decît au fost dinozaurii.
Citește pe Antena3.ro
