Polemicile privitoare la timpurile de început ale creştinismului, declanşate o dată cu publicarea romanului "Codul lui da Vinci", dar şi cu presupusa identificare a sicrielor în care ar fi fost depuse rămăşiţele pămînteşti ale membrilor familiei lui Iisus Hristos, au luat o nouă turnură, o dată cu descoperirea unei inscripţii din sec. L î.Hr
Polemicile privitoare la timpurile de început ale creştinismului, declanşate o dată cu publicarea romanului "Codul lui da Vinci", dar şi cu presupusa identificare a sicrielor în care ar fi fost depuse rămăşiţele pămînteşti ale membrilor familiei lui Iisus Hristos, au luat o nouă turnură, o dată cu descoperirea unei inscripţii din sec. L î.Hr. Este vorba despre 87 de rînduri scrise cu cerneală, în limba ebraică, pe o stelă antică din piatră. Ea face parte din colecţia lui David Yislsohn, amator de antichităţi din Zurich. Acesta a cumpărat-o, la Londra, de la un negustor iordanian care afirma că obiectul ar fi fost găsit, cu ceva timp în urmă, pe coasta iordaniană a Mării Moarte. Textul, de natură apocaliptică pare a conţine ceea ce specialiştii consideră a fi "Revelaţia Arhanghelului Gabriel". Cercetătorul Israel Knohl, profesor de studii biblice la Universitatea Ebraică de la Ierusalim, traducătorul vechiului document, afirmă că acolo este scris că Arhanghelul îl va învia pe "Sar Hasarim" – Prinţul Prinţilor, la trei zile după moartea sa. Iar rangul de "Prinţ al Prinţilor" este acordat, în tradiţia ebraică lui Mesia, adică Mîntuitorului. Această informaţie ciudată provine din traducerea rîndului 80 al inscripţiei, unde apar cuvintele "în cele trei zile", urmate de un cuvînt pe jumătate şters, despre care traducătorul afirmă că redă verbul "a trăi": deci Arhanglelul îi va face pe "Sar Hasarim" să trăiască după trei zile de la moartea sa. Fapt care ar demonstra că, în sec. I î.Hr, evreii aşteptau venirea unui Mesia care, la fel ca şi Iisus Hristos, va învia după trei zile de la moartea Sa. Astfel, acest text antic ar deveni "veriga lipsă", care face legătura dintre vechea tradiţie evreiască şi creştinism. Traducerea textului de pe stelă a fost publicată în 2007 în Cathedra, revistă israeliană de istorie şi arheologie. Totuşi, anumiţi specialişti îndeamnă la prudenţă în privinţa acestei interpretări. Paleograful Ada Yardeni ridică semne de întrebare asupra traducerii corecte a unui cuvînt aproape şters, scris cu cerneală, acum peste 2.000 de ani, pe o lespede din piatră. În plus, un arheolog care a dorit să-şi păstreze anonimatul a atras chiar atenţia că relicva însăşi ar putea fi, de fapt, un fals bine realizat. "Este ciudat că un text scris cu cerneală, pe piatră, a rezistat pînă în zilele noastre. Pentru a fi siguri că nu avem de a face cu un fals, ar trebui să aflăm cu certitudine în ce condiţii a fost descoperită această stelă şi care era locaţia ei exactă".
Înapoi acasă
Siria a returnat Irakului un vestigiu de marmură furat dintr-un sit arheologic din Nimrud, lîngă oraşul Mosul. Potrivit lui Abdullah Hamed Muhsin, oficial în cadrul Ministerului pentru Arheologie din Irak, obiectul va fi studiat de un grup de arheologi pentru a-i confirma originea. Pe blocul de marmură, care are peste un metru înălţime şi aproximativ jumătate de metru lăţime, este gravată imaginea unui bărbat cu barbă îngenuncheat care se roagă. Pînă acum, Irakului i-au fost returnate mai mult de 700 de obiecte cu valoare arheologică din partea Siriei şi 2.466 de vestigii din Iordania, toate furate în timpul haosului apărut în urma invaziei americane.
Morminte regale
Arheologii egipteni au descoperit o serie de sicrie din lemn lîngă necropola din Abydos, în sudul Egiptului, care i-a determinat să creadă că au descoperit un nou cimitir regal, relatează Middle East News Agency (MENA), preluată de AFP. Sicriele, găsite de arheologii de la Consiliul Suprem al Antichităţilor Egiptene, au o vechime de aproximativ 5.000 de ani, datînd din perioada Regatului Vechi. Potrivit cercetătorilor, noul sit ar putea să reprezinte un complex regal cu 13 morminte de diferite forme şi mărimi, existînd posibilitatea ca acestea să fi aparţinut persoanelor cu rang înalt sau oamenilor care au ajutat la construcţia lor.
Peşteri enigmatice
Arheologii au deschis o peşteră de sub o piramidă mexicană sigilată pentru mai bine de 30 de ani, informează presa britanică. Piramidele de piatră din Teotihuacan, din apropiere de Mexico City, au fost descoperite de azteci în jurul anului 1500, însă nu se ştie aproape nimic despre civilizaţia care le-a construit. Pentru a încerca să afle mai multe despre ea, arheologii redeschid un sistem de peşteri, cu presupus rol ritualic, îngropat la şase metri sub Piramida Soarelui.