Un geolog roman, de la Institutul Oceanografic Woods Hole, a realizat un studiu care explica disparitia, cu 4.000 de ani in urma, a civilizatiei Indului, una dintre cele mai vechi si importante civlizatii ale lumii, scrie Daily Mail. Liviu Giosan demonstreaza ca schimbarea climaterica a fost factorul decisiv care a dus la disparitia acestei civilizatii.
Cu 5.200 de ani in urma, civilizatia Indului, considerata la fel de veche si importanta precum cea egipteana, s-a dezvoltat pe o suprafata de de milioane de kilometri patrati, in regiunea care cuprinde astazi India, Pakistanul si Afganistanul.
Pentru prima data, oamenii de stiinta cred ca modificarile climei au fost factorul-cheie care a dus la disparitia civilizatiei Indului. Studiul mai face lumina si in cazul controverselor legate de soarta raului Sarasvati, considerat sacru in mitologia hindusa. "Am reconstruit dinamica locurilor unde s-a dezvoltat civilizatia, in urma cu 5.200 de ani. A constuit orase impunatoare, dar a inceput sa dispara treptat, in urma cu 3.900-3.000 de ani", explica Liviu Giosan.
"Pana acum, s-au tot facut speculatii, iar istoricii nu puteau explica de ce a decazut in final aceasta extraordinara cultura antica. Se banuia o legatura intre modul lor de viata si fertilitatea asigurata de fluvii si rauri, unul dintre aceasta fiind raul Sarasvati", continua Giosan.
Cu toate acestea, multe din vestigiile acestei civilizatii au fost localizate in desert, departe de orice rau.
Civilizatia Indului a fost redescoperita in anul 1920. De atunci, istoricii incearca sa gaseasca o explicatie legata de disparitia acestei culturi.
In ultimii cinci ani de zile, o echipa de specialisti internationali a inceput sa cartografieze regiunea, observand modificarile geologice care au aparut in decursul timpului. In urma cercetarilor, s-a demonstrat ca scaderea intensitatii ploilor musonice a influentat negativ si dinamica fluviilor, care au afectat la randul lor agricultura. Astfel, in timp, marea civilizatie a Indului a fost impartita in mici comunitati agricole, localizate in bazinul fertil al Gangelui, iar orasele mari au disparut. Oamenii s-au mutat aproape de malurile raurilor si fluviilor, unde au prosperat timp de 2.000 de ani, insa seceta s-a accentuat si, odata cu ea, si decaderea acestei culturi unice in lume.
"In ultimele decenii, am adunat multe vestigii arheologice, dar abia acum am observat legatura clara dintre aceasta civilizatie si modul in care fluviile si schimbarea climei au influentat viata acestor oameni", a mai spus Giosan.