Modulul Jules Verne va încerca o primă andocare la 3 aprilie

Lansat din Guyana Franceză, la bordul unei rachete Ariane 5 ES, a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), modulul Jules Verne ATV urma să efec­tueze primele manevre de cuplare cu Staţia Spaţială Internaţională (ISS) la data de 3 aprilie 2008

Lansat din Guyana Franceză, la bordul unei rachete Ariane 5 ES, a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), modulul Jules Verne ATV urma să efec­tueze primele manevre de cuplare cu Staţia Spaţială Internaţională (ISS) la data de 3 aprilie 2008. Modulul a fost lansat la 9 martie şi a fost plasat prin coordonatele trimise de la sol la 2.000 de kilometri de ISS, aşteptând plecarea navetei spaţiale Endeavor, planificată să aterizeze pe Pământ la 26-27 martie. După ataşarea laboratorului Columbus, al ESA, la ISS, Jules Verne este al doilea mare proiect de anvergură al forumului european pentru zboruri şi cercetări spaţiale, programat pentru această perioadă a anului. Vehiculul de transfer automat (ATV) Jules Verne va livra începând cu acest an materiale, resurse şi provizii pentru cercetătorii aflaţi la bordul staţiei spaţiale interna­ţio­nale. Jules Verne ATV a fost construit de consorţiul european EADS-Astrium. An­docarea cu ISS a fost precedată de două manevre preliminare de testare (Demoday 1 şi Demoday 1), pentru verificarea funcţionalităţii depline a procedurilor tehnice, relatează Science Daily.

Lansat din Guyana Franceză, la bordul unei rachete Ariane 5 ES, a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), modulul Jules Verne ATV urma să efec­tueze primele manevre de cuplare cu Staţia Spaţială Internaţională (ISS) la data de 3 aprilie 2008. Modulul a fost lansat la 9 martie şi a fost plasat prin coordonatele trimise de la sol la 2.000 de kilometri de ISS, aşteptând plecarea navetei spaţiale Endeavor, planificată să aterizeze pe Pământ la 26-27 martie. După ataşarea laboratorului Columbus, al ESA, la ISS, Jules Verne este al doilea mare proiect de anvergură al forumului european pentru zboruri şi cercetări spaţiale, programat pentru această perioadă a anului. Vehiculul de transfer automat (ATV) Jules Verne va livra începând cu acest an materiale, resurse şi provizii pentru cercetătorii aflaţi la bordul staţiei spaţiale interna­ţio­nale. Jules Verne ATV a fost construit de consorţiul european EADS-Astrium. An­docarea cu ISS a fost precedată de două manevre preliminare de testare (Demoday 1 şi Demoday 1), pentru verificarea funcţionalităţii depline a procedurilor tehnice, relatează Science Daily.

• Delia Zahareanu

Uraganele de pe Saturn

Datele tri­mise recent de sonda Cassini, care explo­rează regiunea planetei Saturn şi a sateliţilor săi, au pus în vede­re feno­me­ne asemă­nă­toare cu cele de pe Pământ. În speţă, în zona polului sud al planetei Saturn, imaginile au arătat prezenţa unui vârtej care are similarităţi cu uraganele terestre, relatează Space.com. Inelele uraganului saturnian se îmvârt în sensul de rotaţie al planetei, la fel ca şi fenomenele similare de pe Terra, au indicat observaţiile astronomilor. Vârtejul însă diferă de uraganele terestre prin faptul că nu se deplasează, iar centrul său este unul cald.

Meteoritul Coroanei

Vestigii ale celui mai mare meteorit care a lovit insulele britanice au fost descoperite de o echipă de cerce­tători de la universităţile Oxford şi Aberdeen. Corpul celest ar fi lovit nord-vestul Scoţiei în urmă cu 1,2 mili­arde de ani, relatează BBC News. “Dacă ar fi existat observatori umani atunci, ar fi văzut un adevărat spectacol”, apreciază Ken Amor, de la Oxford. Craterul a fost rapid acoperit de pietrişuri, sunt de părere cercetătorii. “Impactul masiv a topit rocile şi a generat un nor imens de vapori care a împrăştiat materiale asupra unei mari porţiuni din regiunea de lângă oraşul Ullapool”, a mai precizat Amor.

Lumi în formare

În jurul tinerei stele AB Aurigae, situată la aproximativ 470 de ani-lu­mină depărtare de Terra, cercetătorii de la Muzeul American de Istorie Na­turală, au descoperit apariţia unor obiecte care par a fi planete în formare, în urma studierii discului de materie ce înconjoară astrul. Steaua AB Aurigae este una foarte tânără, având numai 2-4 milioane de ani, iar obiectul în formare în discul său este fie o acumulare de praf, fie o pitică maro (un corp intermediar între stea şi planetă), relatează Science Daily.

Luna – “loc luminat”

Pentru cei care şi-au încheiat conturile cu această lume şi o dispre­ţuiesc atât de tare încât nu vor să mai rămână aici nici măcar după moarte sau pentru cei care au dorinţe puţin excentrice, firma Celestis, din Huston, SUA, a anunţat că cenuşa umană, rezultată prin incinerare, poate fi tri­misă – mai nou – şi pe Lună, la bordul unor lansatoare furnizate de Odyssey Moon Limited şi Astrobotic Technology Ltd, informează Space.com. Doritorii trebuie să ştie că nu pot fi trimişi “cu totul” pe suprafaţa selenară, numai un gram din cenuşa conţinută într-o urnă putând fi încapsulată şi pregătită pentru a fi expediată în spaţiu. Contra unei sume de 9.995 de dolari. În acest preţ este inclusă şi urmărirea lansării, o inscripţie cu numele decedatului pe o plăcuţă ataşată, precum şi împrăştierea restului de cenuşă în mare, în apropiere de locul lansării.