Narcis Avarvari metal-carbon şi creativitate

¢ Sunteţi specializat in chimia coordinativă şi organometalică, care are aplicaţii in domeniul materiilor moleculare. Ne puteţi spune ce inseamnă acest domeniu?

¢ Sunteţi specializat in chimia coordinativă şi organometalică, care are aplicaţii in domeniul materiilor moleculare. Ne puteţi spune ce inseamnă acest domeniu?

Noţiunea de chimie organică cred că e deja pe inţelesul majorităţii cititorilor, fiecare dintre noi făcănd in timpul liceului un minimum de chimie organică. Chimia coordinativă este un domeniu care studiază, in general, interacţiunea şi legăturile care se creează intre un metal şi anumiţi compuşi, in mare parte organici, care se numesc liganzi. Chimia organometalică poate fi definită, in sens larg, ca un domeniu al chimiei care studiază compuşii ce conţin legături metal-carbon, una dintre aplicaţiile principale constituind-o cataliza. In fine, domeniul in care m-am specializat de căţiva ani este cel al materialelor moleculare, in special materiale cristaline cu proprietăţi de conductivitate, magnetice şi/sau optice. Un exemplu simplu este cel al unui compus organic, deci care nu conţine nici un metal, şi care conduce curentul electric ca şi metalul clasic.

¢ Care ar fi rezultatele practice ale cercetării dvs.?

In laborator facem efectiv o muncă de creaţie, adică preparăm compuşi necunoscuţi despre care bănuim, in funcţie de rezultate anterioare pe compuşi similari şi in funcţie de calcule teroretice, că ar putea avea proprietăţi interesante, de genul să conducă curentul electric asemenea unor metale tradiţionale (cupru, aluminiu etc.), fizica asociată acestor noi materiale fiind extrem de bogată, deci colaborăm cu laboratoare de fizică pentru studiul acestor proprietăţi. Alte proprietăţi pe care incercăm să le obţinem sunt cele magnetice sau optice. Altă axă de cercetare in grupul meu este dedicată domeniului catalizei, adică preparăm compuşi care au proprietatea de a favoriza producerea anumitor reacţii chimice. Insă atenţie, toate aceste studii sunt incă la nivel fundamental, compuşii pe care-i studiem nu au vreo aplicaţie practică in industrie, de exemplu.

¢ Cum este privită cercetarea in Franţa? Aţi putea face o paralelă intre cea romănească şi cea de acolo?

Am sentimentul că cercetarea fundamentală este incă bine privită in Franţa. Nu m-aş hazarda să fac o comparaţie intre cercetarea din Franţa şi cea din Romănia, pot numai să vă spun că de căţiva ani avem o colaborare foarte fructuoasă cu grupul profesorului Marius Andruh de la Laboratorul de Chimie Anorganică, Universitatea din Bucureşti. Acest grup desfăşoară o activitate de cercetare performantă, concretizată prin numeroase articole in jurnale internaţionale.

Â

¢ Societatea Franceză de Chimie v-a premiat pentru intreaga activitate. Aveţi dublă cetăţenie, romănă şi franceză. Simţiţi că sunteţi cetăţean francez?

Intr-adevăr, Societatea Franceză de Chimie m-a premiat recent pentru activitatea mea ştiinţifică, insă să ştiţi că şi mai recent, adică in luna octombrie, am avut frumoasa surpriză la Bucureşti, in cadrul unui simpozion organizat de profesorii Marius Andruh (Bucureşti) şi Herbert Roesky (Göttingen), să primesc medalia "Gheorghe Spacu" a Societăţii Romăne de Chimie din partea profesorului Sorin Roşca, preşedintele Societăţii Romăne de Chimie. Nu mă mir că nu apar pe website-uri romăneşti, din moment ce imi desfăşor activitatea in Franţa. La fel, nu faptul că numele imi apare pe website-uri franţuzeşti mă face să mă simt "mai francez" decăt sunt. Mi se pare normal să mă simt şi francez din moment ce trăiesc de aproape 14 ani in Franţa.

¢ V-aţi intoarce in ţară?

Da, depinde in ce condiţii.

¢ Care ar fi acelea?

Cred că dacă ar fi să mă intorc in Romănia, ar fi probabil la Bucureşti, in condiţiile in care aş avea o independenţă financiară pentru a-mi desfăşura activitatea de cercetare care mă interesează, precum şi un spaţiu adecvat (adică laboratoare, birouri etc.).

Traseu professional

Deşi a plecat din ţară din 1994, Avarvari nu consideră că a părăsit-o. Căci, spune el, a părăsi Romănia "sună ireversibil". "Eram atunci in anul IV de studii la Iaşi, Universitatea «Al.I. Cuza», Facultatea de Chimie, şi era pentru mine o şansă foarte mare de a-mi continua studiile in cadrul unei instituţii, École Polytechnique, de mare tradiţie in Franţa şi de renume mondial, cu o cercetare performantă in multe domenii". Avarvari işi face doctoratul in chimia fosforului, stagiu postdoctoral in chimie organometalică şi obţine postul permanent de cercetător CNRS (Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică - n.r.).

O zi de muncă

Intrebat despre ce inseamnă o zi de muncă pentru el, chimistul spune că nu are un program standard. In linii mari insă, "Ajung la laborator in jurul orei 9:00, citit şi răspuns la email-uri, discuţii cu cei din grup (stagiari, doctoranzi, postdoctoranzi), apoi fie fac experimente sau asist pe unul sau altul la anumite experimente sau analize, fie fac o căutare bibliografică pe un anumit subiect, analizez rezultate, scriu articole, proiecte, am şi de dat cursuri. De multe ori am de făcut diverse evaluări şi rapoarte pentru articole trimise de jurnale, pentru teze de doctorat, proiecte".