Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un fan înfocat poate admira necondiţionat o vedetă, ca de exemplu Marilyn Monroe sau Michael Jackson. Cercetătorii californieni au identificat neuroni specializaţi, ce pot determina un admirator să-şi aleagă idolul. Un recent studiu elaborat de specialişti de la Institutul Caltech din California arată că recenta descoperire i-ar putea ajuta pe oameni să folosească un computer doar gândindu-se la comenzile pe care intenţionează să le dea calculatorului.
Exeperimentul relevă felul în care creierul funcţionează când e pus în situaţia să opteze între diverse variante. Organul respectiv poate "alege" vizualizarea unei imagini în detrimentul alteia. Operaţiunea poate avea loc prin intensificarea activităţii unor anumite celule nervoase şi oprirea temporară a funcţionării altor neuroni. Specialiştii de la Caltech intenţionează să folosească rezultatele cercetărilor la tratarea bolnavilor care prezintă forme severe de epilepsie. Ei au apelat la un eşantion de pacienţi ale căror afecţiuni cerebrale nu permiteau administrarea unor medicamente, ei dându-şi acordul pentru efectuarea unor intervenţii chirurgicale. Tulburările reclamate de bolnavi îşi aveau sediul la nivelul zonei mediene a lobului temporal, o regiune cerebrală implicată în procesarea avansată a informaţiilor. Moran Cerf, conducătorul studiului, a precizat că zona mediană a lobului temporal e situată în imediata apropiere a centrului creierului. Regiunea respectivă are un fel de "întăriri" care acţionează în caz de "avarie". Astfel, dacă o zonă din regiune devine inactivă, creierul bolnavului nu îşi pierde funcţia respectivă.
ALEGEREA
În cadrul experimentului menţionat, specailiştii au apelat la un eşantion de 12 pacienţi, cărora le-au fost prezentate 110 imagini ce prezentau chipurile unor vedete cunoscute, precum cel al lui Michael Jackson sau al divei Marilyn Monroe. Imaginile au fost afişate pe un ecran în faţa fiecăruia dintre cei 12 pacienţi, specialiştii identificând în cazul fiecăruia dintre subiecţi neuroni specializaţi care reacţionau doar la vederea imaginii unei anumite vedete. Oamenii de ştiinţă au apelat la seturi de patru imagini pentru care au descoperit neuroni activi în anumite zone ale regiunii mediene a lobului temporal. Ulterior, subiecţilor l-au fost prezentate două imagini estompate la 50% din luminozitatea iniţială. Acestora li s-a spus să se gândească la una dintre acestea şi să intensifice mental nuanţele acesteia, timp de 10 secunde.
În tot acest interval, specialiştii au înregistrat fluxul emis de neuroni cu ajutorul unui decodor. Cercetătorii au "ajustat" imaginile suprapuse cu ajutorul informaţiilor decodate, estompând imaginea la care impulsul neuronal a fost mai lent şi accentuând imaginea la care impulsul a fost mai rapid. Apelând la noile date, subiecţii au putut vizualiza foarte bine imaginea preferată şi ignora complet pe cealaltă. Ulterior, subiecţii au declarat iniţiatorilor experimentului că au folosit metode cognitive diferite. Unii dintre ei au încercat să intensifice mental imaginea vedetei preferate, în timp ce alţii făceau eforturi pentru a estompa imaginea artisului care nu prezenta interes pentru ei. Ambele procedee s-au bucurat de succes.
Un element esenţial a fost reprezentat de răspunsurile la imaginile afişate pe ecran. Studiul a demonstrat că oamenii pot folosi propria gândire pentru a altera sau a intensifica anumite imagini în cazul suprapunerii acestora. Mediul înconjurător poate oferi diferite aspecte ale realităţii, dar creierul uman le poate prelucra şi ameliora cu propriile deliberări. În viitor, procedeul respectiv poate fi folosit pentru "citirea gândurilor" unor bolnavi care, deşi se află în stare de veghe, nu pot comunica semenilor.
