Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Resturi de apă de pe suprafața planetei Marte ar putea exista sub forma unor mici lacuri foarte sărate, aflate sub calota glaciară de la Polul Sud al planetei, arată un studiu publicat ăn Nature Astronomy, transmite Space.com.
De mult timp, cercetătorii cred că sub calotele polare ale acestei planete se află apă. În 2018 a fost găsit un rezervor de apă cu diametrul de 19 km, sub un strat de gheață de circa 1,5 km, la Polul Sud. Oamenii de știință au spus că studierea acestuia ar putea oferi dovezi despre posibila existență a unor forme de viață simple, extremofile dar au fost ridicate și îndoieli cu privire la originea, compoziția și vechimea lacului.
Pentru noua analiză au fost folosite date de la radarul MARSIS, de pe sonda orbitală Mars Express, a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) pentru a scana regiunea de 25/30 km din jurul lacului subglaciar, descoperit în 2018. În cadrul studiului au fost folosite tehnici utilizate pentru detectarea de lacuri sub gheţarii din Antarctica.
Cercetătorii au confirmat existenţa lacului şi au ajuns la concluzia că acesta ocupă o suprafaţă de 20/30 de kilometri. Nu s-a putut stabili adâncimea lacului pentru că radarul MARSIS nu poate penetra apa sărată. Au fost însă identificate alte trei lacuri cu dimensiunile de 10/10 kilometri. Pereţi de rocă separă aceste corpuri de apă mai mici de lacul principal.
Ei cred că aceste lacuri sunt extrem de sărate. Salinitatea ridicată menţine apa în stare lichidă, în pofida condiţiilor extrem de reci de la polul austral al planetei Marte.
Deşi calota glaciară marţiană se topeşte uşor în temperaturile mai ridicate din timpul zilei, oamenii de ştiinţă nu cred că lacurile s-au format prin topirea gheţii . Ei consideră că ar fi rămăşiţele unui corp mai mare de apă, care s-a aflat la suprafaţa planetei în urmă cu milioane sau chiar miliarde de ani.
A fost luată în considerare și posibilitatea topirii calotei glaciare din cauza activităţilor geotermale, dar această explicaţie era plauzibilă dacă ar fi existat un singur corp de apă. Formarea mai multor astfel de lacuri ar fi fost o anomalie.
Lacurile ar fi putut să se formeze în condiţiile unor temperaturi mai ridicate din trecutul Planetei Roşii.
Misiunea ideală pentru a studia potenţialul pentru viaţă al acestor lacuri este forarea până la adâncimea de 1,5 km prin calota glaciară, însă această misiune nu este posibilă cu tehnologia actuală.
Oamenii de ştiinţă vor să caute şi alte astfel de sisteme de corpuri de apă subglaciare, atât la polul austral cât şi la cel boreal al Planetei Roşii.
Citește pe Antena3.ro
