Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astronomii au observat de mult timp formaţiunile geologice din zona marilor platouri septentrionale ale Planetei Roşii, asociindu-le albiilor secate ale unor curgeri de apă. Oceanul de pe Marte, in care s-ar fi vărsat răurile, ar fi reprezentat aproape o treime din suprafaţa planetei.
Potrivit cercetătorilor americani, planeta Marte a fost acoperită in trecut de apele unui ocean
Astronomii au observat de mult timp formaţiunile geologice din zona marilor platouri septentrionale ale Planetei Roşii, asociindu-le albiilor secate ale unor curgeri de apă. Oceanul de pe Marte, in care s-ar fi vărsat răurile, ar fi reprezentat aproape o treime din suprafaţa planetei.
Savanţii care contestă această ipoteză invocă un argument geologic plauzibil: suprafaţa presupusului ocean nu ar fi fost plană, pe alocuri presupusele maluri aflăndu-se la o diferenţă de nivel de cel puţin 2.500 de metri faţă de nivelul la care ar fi trebuit să se afle suprafaţa apei. J. Taylor Perron, de la Universitatea Harvard, şi colegii săi consideră că anomalia semnalată de sceptici poate fi explicată de o deformare a solului marţian in urma unei schimbări bruşte a axei de rotaţie a planetei, eveniment foarte posibil in istoria geologică frămăntată a Planetei Roşii. Regiunea ecuatorială marţiană e dominată de zona vulcanică Tharsis, din care face parte celebrul Munte Olympus, un vulcan inalt de aproape 26.000 de metri şi cu un diametru de peste 595 de kilometri, de trei ori mai mare decăt cel mai inalt munte de pe pămănt, masivul Everest.
PLANETA ALBASTRĂ. Regiunea vulcanică Tharsis s-a format pe Marte cu aproximativ 3,8 miliarde de ani in urmă. Apariţia sa ar fi putut conduce la manifestarea altor fenomene geologice extreme, precum formarea zonei vulcanice Elysium, a doua zonă vulcanică in ordinea mărimii de pe Marte, şi la umplerea bazinului de impact Utopia. Este foarte probabil ca asemenea fenomene geologice să fi provocat schimbarea axei de rotaţie a planetei pentru regăsirea echilibrului in spaţiu. Potrivit lui Taylor Perron, in urma recentelor studii poate fi susţinută ipoteza că topografia actuală a planetei Marte nu e reprezentativă pentru o epocă in care Marte era incă o planetă albastră, el contrazicăndu-i astfel pe sceptici. Ei susţin că diferenţa de nivel observată in prezentul geologic al planetei, intre malurile presupusului ocean marţian şi nivelul apei acestuia, ar reprezenta contraargumentul decisiv pentru infirmarea ipotezei existenţei unei mări in trecutul geologic foarte indepărtat al planetei.
Citește pe Antena3.ro
