Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tehnologia modificărilor genetice – considerată de critici ca fiind o maltratare a naturii date de Dumnezeu – a apărut, potrivit susţinătorilor şi dezvoltatorilor ei, ca o necesitate de a înlocui părţile bolnave ale unui organism cu unele sănătoase, şi de a oferi, între altele, o alternativă la sursele de hrană convenţionale (clasice). În termeni extrem de simpli, manipulările genetice constau în transferarea unei gene de la un organism care are anumite caracteristici sau funcţii într-un organism "bolnav" sau căruia îi lipsesc anumite calităţi. Pentru că OMG conţin proteine pe care corpul uman nu le cunoaşte, este nevoie de mai multe zeci de ani pentru a demonstra dacă şi cum aceste organisme transgenice dăunează sau nu omului.
Tehnologia modificărilor genetice – considerată de critici ca fiind o maltratare a naturii date de Dumnezeu – a apărut, potrivit susţinătorilor şi dezvoltatorilor ei, ca o necesitate de a înlocui părţile bolnave ale unui organism cu unele sănătoase, şi de a oferi, între altele, o alternativă la sursele de hrană convenţionale (clasice). În termeni extrem de simpli, manipulările genetice constau în transferarea unei gene de la un organism care are anumite caracteristici sau funcţii într-un organism "bolnav" sau căruia îi lipsesc anumite calităţi. Pentru că OMG conţin proteine pe care corpul uman nu le cunoaşte, este nevoie de mai multe zeci de ani pentru a demonstra dacă şi cum aceste organisme transgenice dăunează sau nu omului.
1997, AN DE REFERINŢĂ. Mult controversatele OMG au ajuns în România la trei ani după ce soia modificată genetic a fost aprobată în Statele Unite, în 1994. Gazdă primitoare, România nu beneficia în 1997 de un cadru legal în domeniu şi nici de instrumente de informare a populaţiei cu privire la aceste organisme, astfel că decizia introducerii lor în culturi a fost luată din considerente politice. Pînă în 2000, cînd a apărut Ordonanţa de Guvern 49 (transpusă în 2002 prin legea 214), OMG au fost cultivate într-un total vid legislativ în domeniu – cartof, porumb, soia şi experimente cu sfeclă de zahăr, pruni. Între 2000 şi 2002, Comisia de Securitate Biologică a fost responsabilă cu emiterea autorizaţiilor de cultivare. S-au dat autorizaţii pentru cultivarea soiei, porumbului, cartofului şi prunului. După 2002, Ministerul Mediului a devenit responsabil cu emiterea acestor autorizaţii, iar în 2006 o suprafaţă totală de 13.000 de hectare (declarate) de teren agricol fuseseră cultivate cu soia MG (arie echivalentă cu aproximativ 70% din toată cultura de boabe de soia din ţară). România devenea astfel prima ţară din Europa la producţia de soia MG, cu mare parte din seminţe necertificate.
PROCEDURI. Campania Greenpeace împotriva OMG a fost începută în 2005 cu o expunere a experimentelor ilegale cu pruni la Bistriţa şi cartofi la Tîrgul Secuiesc. Potrivit ecologiştilor, soia MG devenise total scăpată de sub control. Activiştii mediului au găsit atunci zece cazuri de cultivare de soia MG (în zece judeţe) în care fermierii nu au respectat obligaţia legală de a-şi declara culturile. În noiembrie 2006, Greenpeace a făcut publice "eşecurile guvernului României de a asigura controlul şi trasabilitatea plantelor de soia MG, produsă de Monsanto, din cîmp pînă pe rafturile magazinelor alimentare". Culturile ilegale (experimente cu pruni şi cartofi MG, culturi masive de soia MG în România), piaţa neagră cu seminţe, contaminarea din fabricile de procesare şi alimentele MG ilegale au arătat că soia MG este total scăpată de sub control, potrivit Greenpeace. "Planurile Ministerului Agriculturii pentru 2006 au fost de descurajare a cultivării soiei MG, dar suprafaţa cultivată în acel an a fost de 130.000 ha, deci aproape că s-a dublat faţă de 2005, cînd au fost cultivate 85.000 ha. Haosul creat în agricultura României de cultivarea timp de aproape un deceniu a soiei MG scoate în evidenţă strategia companiei Monsanto de a transforma agricultura şi producţia de alimente într-un experiment genetic. Autorităţile din România par neputincioase în a prelua controlul asupra situaţiei în privinţa asigurării controlului OMG. Este deja evident că odată introduse în mediu, OMG nu mai pot fi controlate şi dorim ca autorităţile să depună eforturi vizibile pentru decontaminarea ţării şi să nu mai autorizeze alte OMG în viitor", a declarat în 2006 Gabriel Păun, coordonator de campanii Greenpeace.
Deşi de la 1 ianuarie 2007 – data la care România a devenit membru în Uniunea Europeană – cultivarea de soia MG în ţara noastră a devenit ilegală, cazuri de contaminare tot au fost descoperite. Greenpeace a găsit, în Insula Mare a Brăilei, culturi ilegale de soia transgenică şi a trimis, spre analiză, mostre din această plantă la Umweltbundesamt, un laborator certificat din Viena. Într-o notă transmisă anul trecut Ministerului Mediului, Greenpeace arăta că în şase judeţe din România erau cultivate 332,5 ha cu porumb MG MON810 produs de Monsanto, în condiţiile în care compania nu notificase în timp util autorităţile de la Bucureşti cu privire la însămînţarea cu această plantă pe teritoriul ţării noastre în 2007.
ÎN EUROPA. La nivel european, presiunile sînt la fel de mari. Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu a fost receptivă în termenii doriţi de companiile americane. În 2006, autorităţile din Styria (Austria) au interzis prin lege orice poluare cu 0,1% OMG, iar culturile transgenice urmau să primească aprobare de la guvern. În paralel, Comisia Europeană insista asupra prevenirii poluării cu organisme MG, cînd conţinutul acestora depăşeau pragul de 0,9%. Styria a acceptat ca limita de 0,9% impusă de CE să se aplice produsului alimentar final, şi nu producţiei agricole. Şi Polonia a interzis în 2006 comerţul cu seminţe modificate (de altfel, ele au fost excluse şi din registrul naţional de seminţe), după ce a primit o sesizare de la Coaliţia Internaţională pentru Protejarea Naturii.
Producţia agricolă mondială s-a triplat faţă de anii ’50, dar tot mai mulţi oameni nu au ce mînca. În 1989, 7 miliarde de dolari au fost folosiţi în proiecte pentru agricultură, păduri şi pescuit pe glob, iar în 1999 suma a scăzut la 3 miliarde de dolari.
Opinia publică europeană a intensificat eforturile pentru ca Bruxelles-ul să introducă etichetarea produselor cu OMG. Etichetarea permite consumatorului alegerea sau respingerea produselor pe bază de OMG.La 1 ianuarie 2007 România a decis, în conformitate cu legislaţia europeană, să interzică soia MG, iar campania pentru eliminarea din cultură a porumbului MON810 produs de Monsanto a început încă din septembrie 2006.
Greenpeace România a iniţiat o serie de acţiuni de condamnare a nepăsării autorităţilor de la Bucureşti cu privire la cultivarea ilegală cu OMG pe teritoriul ţării noastre.
Criticată, blamată, dar şi încurajată şi promovată, ingineria genetică a împărţit lumea în două. În România, problema organismelor modificate genetic este mai degrabă disputată de presă şi de ecologişti decît de autorităţi.
Citește pe Antena3.ro
