O centura fina de particule de antimaterie, denumite generic antiprotoni, a fost descoperita in jurul Pamantului de satelitul Pamela, acronimul Payload for Antimatter Matter Exploration and Light-nucleic Astrophysics.
Conform bbc.co.uk, descoperirea, descrisa pe larg intr-un articol publicat in Astrophysical Journal Letters, confirma o teorie mai veche, potrivit careia campul magnetic al Terrei are capacitatea de a capta particule de antimaterie. Oamenii de stiinta afirma ca un numar mic de antiprotoni exista in spatiul dintre centurile de radiatii Van Allen, ce contin materie “normala'.
in opinia savantilor, cantitatea de antiprotoni existenta in acel spatiu ar putea fi totusi suficienta pentru a alimenta motoarele pe baza de antimaterie ale viitoarelor nave spatiale. Antiprotonii au fost detectati de satelitul Pamela, lansat in anul 2006, cu scopul de a studia natura particulelor puternic incarcate energetic emise de Soare si din afara sistemului nostru solar, denumite “radiatii cosmice'.
Unul dintre obiectivele satelitului Pamela a fost acela de a identifica un numar mic de particule de antimaterie, printre particulele de materie obisnuita, mult mai numeroase, precum protonii si nucleele atomilor de heliu.
Specialistii au observat, de exemplu, ca, atunci cand satelitul Pamela trece printr-o regiune denumita anomalia magnetica din Atlanticul de sud, savantii detecteaza de cateva mii de ori mai multi antiprotoni decat ar detecta in mod obisnuit, in urma descompunerii unor fluxuri de particule.
Oamenii de stiinta afirma ca aceasta este dovada faptului ca o anumita centura de antiprotoni - asemanatoare centurilor Van Allen - tine acei antiprotoni impreuna, cel putin pana cand acestia se intalnesc cu particule de materie din atmosfera terestra, moment in care se anihileaza reciproc, dand nastere unor raze luminoase.
Centura descoperita reprezinta “cea mai abundenta sursa de antiprotoni din apropierea Terrei', afirma Alessandro Bruno de la Universitatea Bari din Italia, coautor al acestui studiu. “Antiprotonii captivi se dezintegreaza in timpul interactiunii lor cu moleculele din atmosfera, in special la altitudini joase, unde anihilarea reciproca devine principalul mecanism de dezintegrare', a explicat Alessandro Bruno.
“La altitudini mari, de cateva sute de kilometri, rata de dezintegrare este semnificativ mai mica, permitand existenta unei cantitati mari de antiprotoni', a adaugat savantul italian.
Profesorul Bruno considera ca, pe langa faptul ca noua descoperire a confirmat teoria ce a prezis de multa vreme existenta unor astfel de centuri de antimaterie, particulele de antimaterie ar putea deveni o sursa de combustibil pentru viitoarele nave spatiale - o idee analizata si intr-un raport alcatuit de Institute for Advanced Concepts din cadrul NASA.