Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cel mai vechi obiect din aur a fost descoperit în Munţii Anzi, schimbînd astfel ideea arheologilor că doar societăţile complexe puteau produce asemenea obiecte de bogăţie, relatează Reuters, citată de Yahoo News. Obiectul preistoric, un colier din aur cu nouă pietricele turcoaz, a fost descoperit în locul considerat a fi cimitirul unei comunităţi de vînători-culegători, din apropiere de Lacul Titicaca, Peru.
Cel mai vechi obiect din aur a fost descoperit în Munţii Anzi, schimbînd astfel ideea arheologilor că doar societăţile complexe puteau produce asemenea obiecte de bogăţie, relatează Reuters, citată de Yahoo News. Obiectul preistoric, un colier din aur cu nouă pietricele turcoaz, a fost descoperit în locul considerat a fi cimitirul unei comunităţi de vînători-culegători, din apropiere de Lacul Titicaca, Peru. Cimitirul din cătunul Jiskairumoko datează din perioada 2155-1936 î.Hr., încă dinainte ca zona să fie ocupată de civilizaţii mai complexe ca Moche, Chavin şi Inca. Accesoriile asemănătoare colierului de aur erau considerate în acele timpuri simboluri ale bogăţiei şi ale unui statut înalt în societate, ceea ce încă simbolizează în civilizaţiile actuale de pe Terra. “Aurul este, cu siguranţă, unul dintre acele lucruri care au atras atenţia de-a lungul istoriei omeniei. Oamenii îl vedeau ca pe ceva unic şi diferit”, a declarat Mark Aldenderfer, cercetător la Universitatea din Arizona şi conducătorul echipei de arheologi care a descoperit colierul. Părerile cercetătorilor privind această descoperire sînt împărţite. Unii sînt foarte uimiţi de această descoperire, pe cînd alţii sînt de părere că o asemenea descoperire nu este chiar aşa neobişnuită. Scott Raymond, arheolog la Universitatea Calgary, Canada, este de părere că data modelării colierului este deosebit de timpurie pentru regiunea în care a fost descoperit. Cel mai vechi aur deascoperit în Peru pînă de curînd se pare că fusese modelat acum 3.500 de ani, cu 600 de ani mai devreme decît colierul din Jiskairumoko. O părere total opusă celei a lui Scott Raymond aparţine cercetătoarei Heather Lechtman, de la Institutul de Tehnologie din Massachussetts, care a comentat designul colierului ca fiind foarte interesant pentru o bijuterie atît de veche, însă nu a fost foarte surprinsă să afle că popoarele timpurii ale Americilor foloseau aurul, pentru că acesta se găsea cu abundenţă şi era uşor de modelat.
După ce au scos cu grijă din pămînt pietricelele colierului, echipa de arheologi le-a aranjat în cea mai probabilă formă a colierului. Se pare că părţile alungite din aur alternau cu mărgeluţele circulare din minerale turcoaz. Arheologii nu pot decît să presupună cum a fost confecţionat colierul. Meşterul a folosit o pepită de aur lungă de aproximativ doi centimetri şi jumătate, pe care a modelat-o cu ajutorul unui pistil şi al unui castron din piatră. Următorii paşi au fost înfăşurarea fîşiei de aur în jurul unui obiect tubular rezistent şi lovirea ei pînă a luat forma obiectului. “Mărgelele au fost modelate atît de uşor pentru că acestea sînt pepite cu puritate de 93% până la 95%. Aurul pur este foarte moale”, a declarat Mark Aldenderfer.
Citește pe Antena3.ro
VĂNĂTORI ARCTICI
O echipă de arheologi care lucrează în zona arctică a Rusiei a descoperit o sculptură detaliată a unui grup de vînători de balene care înfig harpoane în marile mamifere, relatează revista Nature. Se pare că aceste sculpturi, realizate în fildeş de morsă, sunt vechi de peste 3.000 de ani şi redau curajul vînătorilor. În acelaşi sit arheologic, numit Un’en’en, s-a descoperit şi o serie de cuţite grele din piatră rupte într-un impact puternic şi rămăşiţele mai multor balene. Daniel Odess, arheolog la Museum of the North al Universităţii din Alaska, este de părere că acesta este situl cu cele mai timpurii dovezi ale vînătorii de balene.
DISTRUGERE ÎN MASĂ
Încălzirea globală ameninţă cu dispariţia Templul Khun Samut, ultima clădire rămasă în picioare dintr-un sat thailandez acum în totalitate sub apă, anunţă AFP. În ultimii 30 de ani nivelul mării din jurul satului Khun Samut Chin a crescut cu mai bine de un kilometru. Astăzi, templul budist este înconjurat de ape, iar accesul se face doar pe o cărare de beton. “Valurile au atacat şi vor distruge totul”, prezice Somnuek, călugărul templului. “Nu ştiu ce s-a întîmplat, dar cînd au venit experţii mi-au spus că e din cauza încălzirii globale şi a topirii gheţarilor de la Polul Nord”, a adăugat Somnuek.
MĂRGELE STRĂVECHI
Studii arheologice efectuate pe mărgele confecţionate din pietre semipreţioase arată că locuitorii din Wari-Bateshwar, Bangladesh, au o istorie foarte bogată a meşteşugurilor, informează The Daily Star. Unele dintre mărgelele descoperite în această zonă sunt identice cu cele descoperite în sudul Asiei, ceea ce sugerează că locul era un centru comercial foarte dezvoltat şi una dintre primele zone urbane. Se pare că istoria meşteşugurilor în nord-estul Bangladeshului începe încă de acum 2.500 de ani.
Bani arabi în Suedia
Arheologii suedezi au descoperit o serie rară de monede arabe din perioada vikingă în apropiere de Aeroportul Arlanda din Stockholm, relatează BBC. Cele 470 de monede au fost găsite într-un fost cimitir din epoca de fier şi au fost confecţionate între secolele al VII-lea şi al IX-lea, perioadă în care vikingii călătoreau foarte mult.
PIETRELE ALBASTRE
Cercetătorii britanici speră să afle adevărata origine a Monumentului Stonehenge după efectuarea unor săpături în zonă, informează TimesOnline. Situl din Cîmpia Salisbury a fost pentru triburile preistorice un loc de rugăciune, un loc de vindecare sau un observator astronomic. În prezent, profesorii Geoffrey Wainwright şi Tim Darvill investighează pietrele albastre din structura monumentului. Aproximativ 82 de astfel de pietre, cîntărind pînă la 4 tone fiecare, au fost aduse în acest loc acum 4.550 de ani. Ceea ce vor cercetătorii să afle este unde se aflau pietrele albastre înainte de a fi aduse aici şi caută în împrejurimi gropile originale, cu un diametru de 2-3 metri, adînci de 1 metru, care să fi susţinut misterioasele pietre albastre.
CODURI DESCIFRATE
Cercetătorii au reuşit să descifreze codurile aritmetice după care se ghidau aztecii, informează National Geographic. Citind înregistrările aztece din oraşul Tepetlaoztoc, o echipă de oameni de ştiinţă a reuşit să descifreze ecuaţiile complicate şi fracţiile de care se ajutau oficialii pentru a calcula suprafaţa de pămînt de pe care trebuiau să primească tributuri. În Tepetlaoztoc au supravieţuit două codice scrise între 1540 şi 1544 d.Hr., în care sînt înregistrate: numărul de case, numărul de membri în fiecare casă, suprafaţa de pămînt deţinută şi tipul de pămînt (pietros, nisipos sau “pămînt galben”).
STRĂMOŞI AUSTRALIENI
Unelte aparţinînd aborigenilor de acum 35.000 de ani au fost descoperite în Mina Pilbara, din vestul Australiei, anunţă TheAge.com. Arheologii speră să descopere aici şi obiecte datînd de peste 40.000 de ani. Cîntecele şi poveştile vechi spun că aici locuiau strămoşii australieni, iar acum ştiinţa confirmă acest lucru. Situl din Pilbara a dezvăluit o serie de unelte din piatră şi oferă cele mai multe informaţii privind schimbările de climă de-a lungul ultimei ere glaciare. Ultimele descoperiri demonstrează că strămoşii aborigeni au trăit pe aceste pămînturi de mai bine de 1.000 de generaţii.
OBSERVAŢII ASTRONOMICE
După 150 de interpretări eronate, cercetătorii de la Universitatea din Bristol au reuşit, în sfîrşit, să descifreze simbolurile de pe tăblia de lut care ar putea explica ştiinţific dispariţia oraşelor biblice Sodoma şi Gomora, relatează The Times. Descoperită într-o bibliotecă din Cetatea Ninive, tăblia este o copie din anul 700 î.Hr. a notelor unui astronom sumerian. Se pare că Sodoma şi Gomora au fost distruse de un asteroid descris ca “o bilă albă de piatră”, care a apărut pe cer în dimineaţa zilei de 29 iunie 3123 î.Hr. “Este un minunat exemplu de observaţie”, a declarat Mark Hempsell, cercetătorul care a reuşit să spargă codul de pe tăblie.
SĂRĂCIE LUCIE
Noi studii efectuate de arheologii din Cairo arată că populaţia egipteană ce trăia în fosta capitală a Egiptului, Tell el-Amarna, era săracă şi supusă la munci grele, opus imaginilor descoperite în piramidele faraonilor, relatează Reuters, citată de Yahoo News. Studiind rămăşiţele egiptenilor obişnuiţi descoperite într-un cimitir din Tell el-Amarna, acestea au arătat semne evidente de fracturi osoase, anemie şi o rată ridicată a mortalităţii juvenile.
