Primii roboţi

Ştiaţi că primul robot a fost construit în anul 350 î.Hr.? Pare ireal, nu-i aşa? Cu toate acestea, adevărul e că în acel an un matematician grec celebru – Architas din Tarent – a construit primul mecanism propulsat de abur.

Dispozitivul lui Architas semăna cu o pasăre. De altfel, el şi-a numit creaţia "Porumbelul" şi mulţi oameni de ştiinţă din secolele care au urmat l-au considerat prototipul aparatului zburător. În anul 200 î.Hr., omul de ştiinţă Ctesibus din Alexandria a proiectat un sistem controlat - ceasul cu apă, care funcţiona pe baza forţei cu care cădea apa, la o rată constantă, într-un recipient.

Următoarea invenţie notabilă a fost făcută abia în 1495 de către Leonardo da Vinci. Omul de ştiinţă italian a conceput şi construit o maşinărie asemănătoare unui cavaler cu armură, care încerca să redea mişcările naturale ale unui om. Două secole şi jumătate mai târziu, francezul Jacques de Vaucanson a inventat primul robot în adevăratul sens al cuvântului – "Cântăreţul la flaut", care putea reda 12 melodii. Au urmat "Cântăreţul la tamburină", capabil să bată ritmul din picior, şi "Raţa cu digestie", o maşinărie care putea să dea din aripi singură, să măcăie, să se hrănească, să digere grăunţele şi "să iasă afară". Raţa construită în 1738 a şocat întreaga lume ştiinţifică de la Paris. Aripile erau construite din 400 de piese, sistemul digestiv era format dintr-un aparat cu roţi dinţate, iar intestinele au fost realizate din cauciuc natural. Anul 1770 contribuie la istoria maşinăriilor automate prin numele a doi inventatori elveţieni – Pierre Jaquet-Droz şi fiul acestuia, Henri Louis. Ei au construit trei păpuşi complexe – Scriitorul (format din 6.000 de piese), Muziciana (2.500 de piese) şi Desenatorul (2.000 de piese). Aceste dispozitive s-au numit "androizi" şi sunt considerate precursoarele computerului modern.

La începutul secolului al XIX-lea, Joseph Jacquard a construit primul model de război de ţesut automat. Sistemul repeta singur un model, urmărind perforaţiile executate pe cartele de hârtie. Începând cu 1822, inspirat de Joseph Jacquard, matematicianul englez Charles Babbage a schiţat primele idei pentru construirea unui "motor analitic", în care a încorporat un bloc de memorare care consta din perforaţii în cartelă şi care putea stoca datele. Deşi nu a construit nici o astfel de maşinărie funcţională, Babbage este considerat astăzi părintele computerului, lucrările sale aflându-se la baza sistemului binar.

Anul 1898 reprezintă un alt moment de referinţă. Nikola Tesla (inventatorul radioului) avea să construiască şi să testeze, în acest an, o bărcuţă cu telecomandă. După două decenii, un european a oferit o denumire pentru toate aceste maşinării automate care au şocat omenirea începând cu secolul al III-lea î.Hr.. Karel Capek, prozator şi dramaturg ceh, a folosit pentru prima dată cuvântul "robot" într-o piesă de teatru despre maşini-oameni crescuţi în rezervoare. Termenul este de origine cehă ("robota") şi semnifică "muncă obligatorie".

În 1936, matematicianul Alan Turing a creat un sistem de executare mecanică a unui set limitat de operaţii atomice, sistemul servind ca fundament teoretic pentru computerul modern cu program memorat.

ISAAC ASIMOV
În 1940, scriitorul Isaac Asimov introduce în literatură termenul de "robotică" şi defineşte trei legi: Robotul nu poate face rău unei fiinţe umane şi nici nu-i poate permite omului să se rănească singur; Robotul trebuie să se supună ordinelor primite de la oameni, excepţie făcând ordinele care pot intra în conflict cuprima lege; Robotul trebuie să-şi protejeze propria existenţă atâta vreme cât acest lucru nu contravine primei legi.

CONTINUARE ÎN NUMĂRUL URMĂTOR