Un studiu recent al cercetătorilor Universităţii din Newcastle, Marea Britanie, a relevat faptul că şi porcii sunt animaţi de sentimente, asemenea oamenilor.
Sandra Edwards, profesor de agricultură la instituţia menţionată, a declarat că noile cercetări au permis o analiză profundă a stărilor emoţionale ale animalelor respective, rezultatele obţinute permiţând fermierilor să le asigure condiţii de viaţă mai bune."LIMBAJ PORCIN"
Savanta amintită şi colega sa, Catherine Douglas, de la aceeaşi Universitate, au apelat la un limbaj special pentru a-i "întreba" pe porci dacă sunt fericiţi sau trişti de condiţiile de viaţă oferite de mediul în care trăiesc. Cercetătoarele au învăţat animalele să asocieze o notă muzicală emisă de un glockenspiel, instrument de percuţie asemănător xilofonului alcătuit din lame metalice aşezate pe un suport, cu o senzaţie plăcută. Ulterior, necuvântătoarele au fost învăţate să asocieze un alt sunet, asemănător celor scoase de fluierele folosite la antrenarea câinilor, cu o senzaţie neplăcută, cum ar fi cea provocată de foşnetul unei pungi de plastic. Ulterior, jumătate din porcii folosiţi în cadrul experimentului au fost introduşi într-un loc spaţios cu o podea pe care fuseseră aşternute paie proaspete, unde aveau multă libertate de mişcare şi puteau folosi unele "jucării" pentru a se relaxa. Ceilalţi porci au fost introduşi într-o locaţie mult mai mică, fără paie aşternute pe podea. După aceea, oamenii de ştiinţă au produs un zgomot "neutru", un scârţâit uşor, aşteptând "răspunsurile" porcilor.
REACŢII SPECIFICE
Savanţii au constatat că animalele plasate într-un mediu "ospitalier" au manifestat, aproape în totalitate, o atitudine optimistă faţă de semnificaţia noului tip de sunet, asociat unor condiţii de viaţă bune. În acelaşi timp, porcii introduşi într-un mediu "ostil" au afişat o atitudine tristă faţă de noul sunet. Un fenomen asemănător se înregistrează şi în cazul oamenilor. Starea de spirit influenţa capacitatea lor de a analiza o serie de evenimente interpretabile. De exemplu, dacă un angajat este afectat de o stare despresivă şi de pesimism, solicitarea şefului de a se prezenta în biroul său este asociată, automat, temerii a nu fi făcut o greşeală majoră. Dacă, dimpotrivă, acelaşi angajat are o atitudine optimistă şi o gândire pozitivă şi este chemat de şef, el consideră gestul acestuia de bun augur.
BUNĂSTAREA ANIMALELOR
Catherine Douglas este de părere că ezitările manifestate la alegerea "părţii pline sau a celei goale a paharului" reflectă complexitatea vieţii noastre emoţionale. Cercetătoarea susţine că studiul recent efectuat ilustrează faptul că şi în cazul porcilor fenomenele se petrec în mod asemănător. Savanţii au menţionat că lucrarea lor are scopul de a stabili condiţiile în care animalele pot fi fericite şi de a îmbunătăţi substanţial viaţa lor în cadrul fermelor. Rezultatele obţinute pot contribui la o adaptare mai bună a porcilor şi a celorlalte animale la condiţiile de viaţă oferite de fermieri. Următoarea etapă o constituie găsirea unei metode-standard care să-i ajute pe oamenii de ştiinţă să contribuie la implementarea unor condiţii de viaţă optime pentru creşterea porcilor.
Colega sa a declarat că, anterior, în afara unor metode pentru măsurarea stresului la porci, nu existau procedee pentru a afla dacă aceştia sunt mulţumiţi de condiţiile lor de viaţă. Pe de altă parte, specialiştii luau în calcul doar caracterizările oamenilor referitoare la comportamentul porcilor, neţinând cont şi de reacţiile acestora.