Se pare ca fiintele umane sunt dotate cu un al saselea simt. Potrivit cercetatorilor americani, o proteina din structura retinei, introdusa in corpul unor musculite de fructe, dobandeste proprietatea de a depista campurile magnetice. Specialistii sunt de parere ca rezultatele unui recent studiu demonstreaza faptul ca proteina umana mentionata poate juca rolul de senzor magnetic, chiar daca noi nu suntem constienti de fenomenul respectiv.
Abordare noua
Potrivit lui Steven Reppert, cercetator la University of Massachusetts Medical School, oamenii de stiinta ar trebui sa abordeze problema existentei celui de-al saselea simt la oameni dintr-un alt unghi. Pana in prezent, savantii credeau ca acesta juca un rol foarte important in migratia animalelor. Acum insa, specialistii sunt de parere ca proteina respectiva indeplineste o functiune importanta si in cazul oamenilor, permitandu-le acestora detectarea campurilor magnetice. Cercetari anterioare au demonstrat ca, in afara faptului ca ajuta unele animale precum broastele testoase sau pasarile migratoare sa se orienteze in spatiu, capacitatea de a detecta campurile magnetice poate contribui la perceptia vizuala tridimensionala in cazul oamenilor. Reppert este de parere ca un sistem de depistare a campului magnetic poate contribui la imaginarea unui obiect. Sistemul respectiv poate ajuta animalele sa localizeze obiectele in timp si spatiu intr-un mod la care specialistii nu se gandisera pana in prezent.
Asemånari si deosebiri
Simtul animalelor care le permite depistarea unui camp magnetic se bazeaza pe activitatea unor proteine speciale, numite criptocromi, prezente si in structura retinei umane. In ciuda faptului ca studii anterioare sugerau ideea ca oamenii nu pot simti prezenta unui camp magnetic, au existat si opinii contrare. Acestea se bazau pe ideea ca geomagnetismul afecteaza felul in care ochii oamenilor percep lumina. Pentru a stabili daca acestia din urma poseda un al saselea simt, Reppert si colegii sai au analizat comportamentul musculitelor de fructe care aveau criptocomii originali, precum si al celor ai caror criptocromi fusesera inlocuiti cu varianta 'umana' a proteinei din structura retinei. Oamenii de stiinta au plasat musculite de fructe intr-un labirint in forma literei T, fiecare dintre piciorusele lor fiind prevazute cu un carlig prin care putea fi trimis un curent electric slab si putea deveni magnetizat.
Cercetatorii au alternat partea pe care carligele picioruselor erau magnetizate, variind si intensitatea campului magnetic, ce putea ajunge la o valoare de opt ori mai mare decat cea a Pamantului. Musculitele dotate cu criptocromi de origine umana au manifestat sensibilitate fata de prezenta unui camp magnetic.
Uneori le evitau, la fel cum s-ar fi comportat si in conditii naturale, in cazul in care nu ar fi existat o acomodare prealabila. Alteori se indreptau in directia canalului labirintului in care exista un camp magnetic, dupa ce fusesera 'antrenate' sa primeasca zahar drept recompensa, atunci cand se indreptau spre campul magnetic. Specialistii au constatat ca, in cazul oamenilor, proteina actioneaza doar in cazul luminii albastre cu lungimi de unda cuprinse intre 381 de nanometri si 500 de nanometri.