Agenţia spaţială americană a detaliat recent strategia sa referitoare la trimiterea unui echipaj uman pentru a ateriza pe Marte in următoarele decade, relatează BBC.
Agenţia spaţială americană a detaliat recent strategia sa referitoare la trimiterea unui echipaj uman pentru a ateriza pe Marte in următoarele decade, relatează BBC. Deplasarea de la Pămănt pănă la Planeta Roşie ar dura, conform estimărilor NASA, aproape trei ani (30 de luni) la bordul unei nave care ar căntări aproximativ 400.000 de kg. Aceasta urmează să fie asamblată direct in orbita terestră, fiind ulterior propulsată de patru rachete de mare putere din clasa Ares V. NASA a anunţat şi o dată estimativă pentru inceperea misiunii: februarie 2031. Costurile proiectului sunt insă monumentale şi variază foarte mult. Cifrele vehiculate la nivelul oficialilor de la NASA acoperă o plajă cuprinsă intre 20 de miliarde de dolari şi 450 de miliarde de dolari. Principiul de la care pleacă strategia administraţiei spaţiale americane este că la bordul navei spaţiale echipajul uman va putea să-şi cultive propriile plante şi fructe pe timpul călătoriei, un sistem care asigură hrană proaspătă şi uşurează foarte mult incărcătura iniţială prevăzută pentru misiune. Odată ajunşi pe suprafaţa lui Marte, astronauţii ar urma să petreacă o perioadă de 16 luni pe solul Planetei Roşii, utilizănd energia nucleară pentru activităţile lor, de la construirea adăposturilor pănă la cercetările şi experimentele ştiinţifice. (D.Z.)
 Â
GLAST - ocheade in spaţiu
NASA plănuieşte lansarea in primăvara lui 2008 a telescopului GLAST (Gamma-ray Large Area Space Telescope), care va studia corpuri şi fenomene spaţiale exotice, precum găurile negre de dimensiuni foarte mari sau stelele neutronice, care generează o radiaţie foarte puternică pe frecvenţe Gamma, relatează prestigiosul Scientific American. In paralel, observatorul european Large Hadron Collider işi va incepe studiile despre interacţiunile la distanţe mici.
Galileo a trecut de miniştrii transporturilor din Uniunea Europeană
Proiectul Galileo, de realizare a unui sistem european de navigaţie prin satelit, similar GPS-ului american, a trecut de discuţiile purtate intre miniştrii de transporturi ai statelor membre UE, care au căzut de acord să impingă programul pe agendele prioritare ale discuţiilor la nivel naţional, informează BBC. "Acest fapt va asigura independenţă strategică şi economică. Navigaţia spaţială este intr-adevăr un indicator al puterii noastre in răndul ţărilor din lumea intreagă", a apreciat comisarul european pentru Transporturi, Jacques Barrot. Comisia Europeană anunţase că dacă nu se ajunge la un acord intre statele membre referitor la posibilităţile de finanţare ale lui Galileo pănă in ianuarie 2008, proiectul poate fi considerat "mort". Probleme majore legate de negocierile participaţiilor naţionale in consorţiumul european care urmează să construiască satelitul au dus la prăbuşirea practic a acestui aranjament, deoarece ţările participante nu s-au putut inţelege referitor la infrastructura necesară pentru Galileo şi cine va gestiona efectiv lucrarile de intreţinere ale sistemului. (D.Z.)
Â