Ştiri pe scurt

7 mai 2009

JAPONIA / Litiu pentru sinucigaşi?
Oamenii de ştiinţă japonezi au descoperit că, atunci când consumă apă potabilă cu o anumită cantitate de litiu, persoanele cu tendinţe sinucigaşe renunţă la gândul de a-şi mai pune capăt zilelor.
Studiind mai multe cazuri din regiunea Oita, cercetătorii au ajuns la concluzia că rata sinuciderilor este mult mai mică în zonele în care concentraţia acestui element chimic în apa de băut este mai mare.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Oita au încercat să observe dacă litiul aflat în stare naturală în apa potabilă poate influenţa, în vreun fel, sănătatea mentală, pornind de la ideea că acest element este folosit cu precădere în tratamentul pentru dereglări de comportament şi manii.

Pentru a-şi duce experimentul la bun sfârşit, specialiştii au reglat, în rezervoarele de apă de la 18 comunităţi din regiune, nivelele de litiu şi au calculat, pe baza unor studii anterioare, numărul sinuciderilor în fiecare dintre aceste comunităţi. Ulterior, au observat că în comunităţile unde nivelul de litiu din apa potabilă era mai mare, rata sinuciderilor scăzuse simţitor, dar existau efecte secundare asupra oamenilor.

Concentraţiile de litiu din apă au variat între 0,7 şi 59 de micrograme la litru. Oamenii de ştiinţă au avansat teoria potrivit căreia atât timp cât aceste concentraţii se menţin la un nivel scăzut, ele pot avea un efect cumulativ protector asupra creierului, pe termen lung. Cercetătorii japonezi au descoperit că şi concentraţiile mai mici de litiu au un impact pozitiv asupra ratei sinuciderilor.

Experimentul japonezilor nu este unul nou. În urma unui studiu realizat în anii '80, s-a demonstrat că rata sinuciderilor este considerabil mai mică în zonele în care apa are o concentraţie mare de litiu.

DIGESTIE / Intestinul uriaş
Pentru a-i informa pe oameni despre felul în care funcţionează sistemul digestiv, precum şi despre bolile acestui aparat, la Dresda, în Germania, a fost amenajată o instalaţie mai puţin obişnuită. Este vorba despre un intestin uriaş. Are o lungime de aproximativ 30 de metri, iar cei care l-au realizat spun că seamănă întrutotul cu unul real. Vizitatorii sunt interesaţi, cu precădere, să afle amănunte legate de cancerul la colon, dar şi de alte afecţiuni ale aparatului digestiv, informează Agenţia France Presse.

EGIPT / Mormântul fantastic
Un nou mormânt datând din perioada celei de-a doua dinastii faraonice a fost descoperit recent în sud-vest de Cairo. Potrivit arheologului egiptean Abdul Rahman Ayedi, descoperirea a fost făcută într-o necropolă în care s-au mai găsit câteva zeci de alte morminte săpate în piatră datând din timpul regatelor mijlociu (circa 2061-1786 î.Chr.) şi nou (circa 1569-1081 î.Chr.), precum şi din timpul dinastiei a 22-a (circa 931-725 î.Chr.).

În situl de lângă Faiyum, unde se află piramida El-Lahun, au mai fost scoase la suprafaţă, în urmă cu mai multe săptămâni, 30 de mumii aflate în stare perfectă de conservare, dar şi măşti, amulete, vase şi o platformă din piatră despre care se crede că făcea parte dintr-un ritual funerar.

 

STUDIU / Narcolepsia, o eroare
Cercetătorii americani au descoperit dovezile genetice care atestă faptul că narcolepsia, o tulburare gravă de somn, este asociată unei erori a celulelor sistemului imunitar, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Genetics, preluat de BBC şi citat de Mediafax. Studiu avansează ideea că celulele T din sistemul imunitar determină declanşarea acestei maladii, deoarece ele atacă celulele din creier care se află în centrii nervoşi asociaţi somnului.

Narcolepsia - o boală provocată de tulburări ale sistemului nervos central, caracterizată prin necesitatea irezistibilă de a dormi, dar şi de o slăbiciune bruscă a muşchilor - a mai fost asociată în trecut cu dereglări ale sistemului imunitar. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea americană Stanford, această maladie poate fi foarte stresantă pentru persoanele afectate, ea fiind capabilă să declanşeze "atacuri de somn" fără niciun avertisment prealabil, iar acestea pot interveni în timpul oricărei activităţi obişnuite.

Există şi cazuri în care unii pacienţi pot suferi de cataplexie, în timpul căreia emoţiile puternice precum furia, surpriza sau râsul puternic pot să declanşeze o pierdere instantanee a tonusului muscular.

Oamenii de ştiinţă spun că, deocamdată, narcolepsia nu se poate trata, nefiind descoperi nici un remediu împotriva ei. Există doar câteva metode prin care se încearcă minimalizarea simptomelor, precum şedinţele frecvente şi scurte de somn din timpul zilei.

Specialiştii de la Universitatea Stanford au realizat o analiză genetică extensivă pentru a identifica zonele specifice din genomul uman care sunt asociate acestei maladii. Ei au descoperit că trei variaţii genetice specifice din cadrul aceleiaşi gene apar la populaţiile cu strămoşi eurasieni şi sunt asociate declanşării narcolepsiei. Aceste variaţii genetice joacă un rol esenţial în funcţionarea unui receptor important folosit de celulele T pentru a recunoaşte proteinele străine din organism.

Oamenii de ştiinţă consideră că astfel de descoperiri oferă posibilitatea dezvoltării unei terapii eficiente împotriva narcolepsiei. Astfel, cercetătorii trebuie să descopere modul în care se poate bloca activitatea acelor receptori T implicaţi în declanşarea afecţiunii. Identificarea acestor variaţii genetice reprezintă, totodată, un instrument concret de diagnosticare a bolii, încă din stadii incipiente.

MAREA BRITANIE / Gates dă bani pentru cercetare
Celebrul Bill Gates şi soţia sa sunt preocupaţi de studiile ştiinţifice legate de malarie, tuberculoză şi pneumonie. Prin intermediul fundaţiei pe care o deţine familia Gates, trei echipe de cercetători din Marea Britanie au obţinut sponsorizări în valoare totală de 300.000 de dolari pentru proiectele lor ambiţioase, informează The Times.

Unul dintre aceste proiecte - aparţinând unor ingineri de la Universitatea din Exeter - constă în încercarea de a crea un dispozitiv uşor, cu baterie, care, ajutat de un magnet, poate detecta paraziţii de malarie din sânge şi, în consecinţă, poate oferi, într-un timp mult mai scurt, diagnosticul în cazul celor bolnavi.

Un al doilea proiect, al Universităţii regale Holloway din Londra, constă în alcătuirea unei biblioteci care să conţină toate tipurile de mutaţii ale virusului HIV, dar şi să construiască un vaccin capabil să reziste la toate formele virisului HIV.

Al treilea program sponsorizat de Gates se referă la găsirea unei modalităţi de imitare a abilităţii organismului de a păstra bacteria pneumococcal fără să contracteze infecţii. Proiectul, care aparţine Şcolii de medicină tropicală din Liverpool şi care mai arată că aceste bacterii par să îmbunăţătească imunitatea faţă de boli grave pe care le pot produce, ar putea servi la o dezvoltare ulterioară a unui vaccin împotriva pneumoniei.

Bill Gates a promis că proiectul câştigător va primi un grant în valoare de un milion de dolari.

CASA REGALă / Prinţul Charles e "verde" pe MySpace
Prinţul Charles al Marii Britanii şi-a creat un profil pe platforma de socializare MySpace pentru a promova un film despre protejarea pădurilor tropicale. Prinţul urmează să susţină un discurs pe MySpace, vorbindu-le utilizatorilor despre importanţa protejării pădurilor tropicale. Apoi va fi prezentat filmul produs de agenţia de publicitate Hurrell Moseley Dawson & Grimmer.

Este un scurtmetraj în care, pe lângă prinţul Charles, mai sunt prezenţi actorul american Harrison Ford şi membri ai familiei regale britanice, scrie cotidianul Daily Telegraph.

H1N1 / Prima descifrare genetică
Oamenii de ştiinţă canadieni au realizat prima descifrare genetică a virusului gripei porcine A(H1N1), acest pas fiind extrem de important pentru crearea unui vaccin. Potrivit ministurlui canadian al Sănătăţii, Leona Aglukkaq, citat de AFP, laboratorul naţional de microbiologie al Agenţiei de sănătate publică a Canadei, de la Winnipeg, a finalizat studierea secvenţei genetice a trei mostre izolate ale virusului gripei de tip A(H1N1), provenind din provinciile canadiene Ontario şi Noua Scoţie, precum şi din Mexic.

 

GENETICă / Studiu asupra ADN-ului lui Lincoln
Conducerea unui muzeu american doreşte să analizeze ADN-ul lui Abraham Lincoln, asasinat în 1865, în speranţa că misterul ce planează asupra numeroaselor maladii ce i-au fost atribuite celui de-al 16-lea preşedinte al Statelor Unite va fi elucidat, informează Agenţia France Presse, citată de Mediafax.

Andy Waskie, istoric şi vicepreşedinte al Muzeului Grand Army of the Republic (GAR) din Philadelphia, spune că se află în posesia unei bucăţi din faţa de pernă pătată cu sângele celebrului lui Lincoln în seara asasinării sale, în teatrul Ford din Washington, în 1865. Proba urmează să fie supusă unei analize genetice.

De-a lungul vremii au circulat tot felul de variante legate de moartea celebrului preşedinte american. Mulţi oameni de ştiinţă susţin că acesta suferea de cancer. Cercetătorul John Sotos este de părere că Lincoln avea maladia Marfan, o afecţiune ereditară a ţesutului conjunctiv, caracterizată prin membre lungi, buze groase, cataractă precoce sau chiar glaucom, probleme cardiace şi, la final, a suferit un deces prematur.

De altfel, trei dintre cei patru fii ai lui Lincoln au murit la vârste fragede.

O analiză genetică ar putea răspunde teoriilor formulate de alţi istorici în privinţa unor aspecte diverse, de la paternitatea preşedintelui până la depresia cronică de care suferea.

CERCETĂRE / Pe urmele mamuţilor lânoşi
În încercarea de a afla cât mai multe despre uriaşii care populau Pământul, în urmă cu zeci de mii de ani, oamenii de ştiinţă americani studiază, în prezent, un pui de mamut lânos, descoperit în 2007 în Siberia, în stare perfectă de conservare.

Femela, înaltă de un metru, a murit în urmă cu 37.000 de ani, dar a fost păstrată într-un strat de gheaţă siberian, în permafostrul din tundra arctică. Găsit în 2007 pe malul unui râu din nord-vestul Siberiei, puiul avea câţiva dinţi de lapte şi câteva smocuri de păr maroniu destul de bine înfipte în piele. Cercetătorii au stabilit că micuţul a murit la vârsta de o lună.

 

VERDE / Combustibil din... ciocolată
A fost construită maşina de curse care funcţionează pe bază de combustibil realizat din ciocolată şi uleiuri vegetale. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Warwick, noul tip de carburant poate oferi unei maşini de curse şansa de a atinge viteze de până la 232 de kilometri pe oră.

Oamenii de ştiinţă spun că dacă celelalte elemente ale maşinii vor fi construite la fel de ecologic, eficienţa bolidului va fi maximă. Astfel că a fost construită o maşină al cărei volan conţine fibre de plante, cu precădere de morcovi şi alte rădăcinoase, iar în scaunul şoferului au fost introduse cantităţi de spumă de ulei de soia şi fibre de in.