Surprize majore filipineze

O echipă de cercetători americani şi filipinezi a descoperit in apele Mării Celebes, din sudul Arhipelagului Filipinez, un număr considerabil de peşti şi organisme marine nevertebrate necunoscute pănă acum, relatează AFP.

O echipă de cercetători americani şi filipinezi a descoperit in apele Mării Celebes, din sudul Arhipelagului Filipinez, un număr considerabil de peşti şi organisme marine nevertebrate necunoscute pănă acum, relatează AFP. Oamenii de ştiinţă efectuează in continuare cercetări ce vor dura aproximativ două săptămăni, pentru a stabili dacă, din cele peste o sută de exemplare colectate din aceste ape, se pot identifica noi specii marine. Cea mai ciudată creatură descoperită este un vierme ţepos de culoare portocalie, care are o lungime de 10 cm şi posedă zece tentacule, asemănător unui calmar. "Nu ştim ce este acest vierme… ar putea fi ceva nou", a spus liderul expediţiei, Larry Madin, de la Institutul Oceanografic Woods Hole, Massachusetts, SUA. Alte descoperiri, ce ii fac pe cercetători să creadă că au descoperit noi specii subacvatice, sunt o meduză neagră, care a fost confundată iniţial cu o nucă de cocos, culeasă de pe fundul oceanului, şi un castravete-de-mare aproape transparent, ce poate inota prin unduirea corpului. Echipa a mai străns şi exemplare din specii cunoscute de meduze, ţipari şi organisme unicelulare pentru a studia biodiversitatea acestor ape marine. Totodată, echipa a recuperat şi o specie de sepie care pare a fi una necunoscută.

Marea Celebes este o sursă bogată in organisme marine, fiind unul dintre cele mai adănci bazine oceanice din lume. "Aceste ape sunt cele mai bogate regiuni din punct de vedere biologic, dar sunt, in mare măsură, neexplorate", a afirmat Madin. Acesta a mai adăugat că zona este parţial izolată de restul oceanului prin prezenţa insulelor şi a recifelor, ceea ce ii face pe cercetători să creadă că aici este posibil să se fi păstrat organisme marine ce populau bazinul incă din perioade geologice extrem de vechi. Oamenii de ştiinţă au efectuat explorări pănă la o adăncime de 5.000 de metri, petrecănd aproape două săptămăni, la inceputul lunii octombrie, la 1.100 de kilometri distanţă la sud de Manila, in Arhipelagul filipinez Tawi-Tawi. Marea Celebes se află in interiorul "triunghiului de coral" format din Filipine, Malaiezia şi Indonezia.

Cercetătorii au folosit o serie de instrumente in cadrul acestei expediţii. Fotografiile, filmările şi colectarea specimenelor, la o adăncime de 3.000 de metri, s-au făcut cu ajutorul unui vehicul comandat de la distanţă, ce incorpora o cameră de luat vederi. O altă modalitate de capturare a organismelor a fost folosirea năvodului pentru zonele mai puţin adănci, iar animalele fragile au fost fotografiate şi aduse la suprafaţă, impreună cu mostre de zooplancton, de scafandrii specializaţi. Printre cercetători s-a aflat şi fotograful care a făcut parte din echipa care a descoperit epava Titanicului in anul 1985, Emory Kristof, specializat in fotografii subacvatice, care lucrează pentru National Geographic. Biologii marini au atras atenţia in repetate rănduri asupra faptului că oceanele Terrei sunt incă in mare parte enigme, ele găzduind o varietate foarte mare de ecosisteme şi specii a căror funcţionare nu este incă pe deplin inţeleasă. Experţii au comparat chiar nivelul actual de cunoştinţe despre fauna din oceane cu ceea ce invăţaţii medievali ştiau despre geografia Pămăntului.

Decani de vărstă la reptile

Urme de reptile preistorice, datănd de acum 315 milioane de ani, au fost descoperite de curănd in Canada, in New Brunswick, de către omul de ştiinţă britanic Howard Falcon-Lang. Urmele aparţin, după toate probabilităţile, unei reptile numită Hylonomus Lyellli. Ele demonstrează că, de fapt, reptilele au evoluat cu trei milioane de ani inainte de momentul in care se considera că au apărut, relatează BBC cităndu-l pe Falcon-Lang. Cercetătorul britanic, citat de BBC, a opinat că evoluţia reptilelor "a deschis drumul pentru ecologia diversă pe care o avem astăzi pe planeta noastră".

Şi păsările trişează

Un grup de păsări din junglele Americii Centrale şi de Sud, au o metodă inovatoare de a găsi hrană, relatează BBC. Zburătoarele urmăresc armatele de furnici care alungă vietăţile mici, lăsăndu-le pe acestea să le găsească hrana. "Cănd se deplasează, milioane de asemenea furnici consumă orice insectă, păianjen şi şopărlă pe care o intălnesc", a spus cercetătorul Robb Brumfield, de la Muzeul de Ştiinţă Naturală al Universităţii din Louisiana, SUA. Acesta a mai adăugat că păsările au invăţat să prindă insectele care incearcă să scape de atacul furnicilor.

Cimpanzeii strigă după ajutor

Cercetătorii de la Universitatea St. Andrews, Scoţia, au descoperit că cimpanzeii scot sunete ascuţite şi exagerează ţipetele atunci cănd sunt atacaţi, pentru a atrage atenţia sau pentru a fi ajutaţi de alţi membri ai grupului. "Ei ştiu exact cine poate provoca pe cine in cadrul grupului, iar aceste cunoştinţe legate de relaţiile sociale in grup le influenţează puterea vocală", spune autoarea studiului, Dr Katie Slocombe, de la departamentul de psihologie al universităţii, citată de BBC. Slocombe a mai adăugat că descoperirea arată că cimpanzeii au o flexibilitate mult mai mare in comunicarea vocală decăt se credea.

Descoperire de proporţii

In Patagonia, Argentina, a fost descoperit scheletul unui dinozaur erbivor uriaş, dintr-o specie necunoscută, care a trăit acum 80 de milioane de ani. Paleontologii spun că animalul avea o inălţime de aproximativ 32 de metri, acest lucru clasăndu-l drept unul dintre cei mai mari dinozauri descoperiţi pănă acum."Acesta este unul dintre cei mai mari dinozauri din lume şi unul dintre cei mai compleţi uriaşi existenţi de acest gen", a spus autorul studiului asupra scheletului, Jorge Calvo, director al centrului de paleontologie al Universităţii Naţionale din Comahue, Argentina, pentru BBC. Scheletul prezintă urme ce arată că dinozaurul, botezat Futalognkosaurus dukei, a fost devorat de prădători. Cecetătorii spun că scheletul animalului a fost spălat de apă pe fundul unui rău, astfel colectănd diverse rămăşiţe, acum fosilizate, ale altor animale, peşti şi frunze.

Broscuţe cu artrită

Masculii dominanţi ai grupurilor de broaşte din specia "Bufo Marinus" au picioarele mai lungi, ceea ce le permite să ajungă in noi teritorii mai repede, este de părere biologul Rick Shine, de la Universitatea din Sydney, Australia, citat de prestigioasa revistă Nature. Aproximativ 10% dintre masculi dezvoltă insă o formă de artrită spinală, care se manifestă prin deformări osoase in articulaţiile dintre vertebre. "Stresul major la care sunt supuse s-a dovedit a fi «călcăiul lui Ahile» pe care il putem exploata in controlul invaziilor problematice", a afirmat Shine, oferind astfel o alternativă la folosirea paraziţilor pulmonari, o altă soluţie pentru decimarea populaţiilor de broaşte. Introduse in Australia in 1935 pentru a controla invaziile de insecte, dar răspăndindu-se rapid şi astăzi, broscuţele sunt o adevărată pacoste pentru fermieri, care incearcă pe toate căile să scape de ele.