Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cercetătorii americani au descoperit cea mai veche amprentă a unei insecte preistorice, relatează Reuters preluată de Yahoo News. Urma foslizată a fost lăsată în urmă cu 312 milioane de ani, de o vietate asemănătoare unei libelule, măsurând aproape 8 centimetri lungime. "Nu este o libelulă, dar imaginea este asemănătoare cu cea a unui corp al unei astfel de insecte.
Bănuim că este o insectă înrudită, aşa cum ar fi musca efemeră (Ephemera vulgata n.r.)", a spus Richard Knecht, geolog la Universitatea Tufts din Massachusetts. Amprenta fosilizată a corpului insectei arată toracele şi abdomenul acesteia, precum şi şase picioare dintre care două par a se fi mişcat pentru a susţine greutatea corpului. Cercetătorii spun că este o situaţie neobişnuită pentru o insectă să lase urme în nămol de aceea nu există, până în prezent, decât urme parţiale lăsate de aceste vieţuitoare preistorice. Această amprentă reprezintă cea mai detaliată reproducere fosilizată a corpului unei insecte preistorice descoperite până acum.
ŞI CĂINII SUNT GELOŞI
Câinii manifestă o formă de gelozie descoperită până acum doar la primate, informează BBC. Cercetătorii austrieci au descoperit că aceste animale refuză să mai îndeplinească o sarcină simplă când nu mai sunt recompensaţi în momentul în care alături de ei se află alţi câini care primesc în continuare răsplată pentru acţiunile lor. Experimentul a constat în testarea unei perechi de câini cărora li s-a cerut să ridice o labă pentru a primi, în schimb, mâncare. Când unul dintre animale nu a mai primit atenţia aşteptată în urma acţiunii sale, în timp ce al doilea continua să mănânce, animalul a refuzat să mai ridice laba şi a manifestat semne de agitaţie. Pentru a se asigura că animalele manifestă o formă de gelozie şi sunt doar frustate că nu primesc recompense, cercetătorii au testat comportamentul fiecărui câine în parte, separat de semenii lor, observând că, în această situaţie, lipsa recompensei nu determina animalul să oprească efectuarea acţiunii cerute. Cercetătorii spun că acest tip de gelozie, în care animalul este deranjat de ceea ce i se întâmplă unui semen al său, a fost observat până acum doar la primate. Oamenii de ştiinţă vor să testeze existenţa acestor reacţii şi la puii de lup.
ANIMALE TRATATE ÎN BATJOCURĂ
Pet-shopurile româneşti nu respectă drepturile elementare ale animalelor, punându-le în pericol sănătatea şi, chiar, viaţa, informează Green-Report. Animalele sunt, în primul rând, înghesuite în cuşti, şi ţinute în condiţii mizere sau în frig. În plus, nu beneficiază nici de îngrijire medicală, angajaţii magazinelor de animale neavând, de cele mai multe ori, specializare în domeniul veterinar. Proprietarii pet-shopurilor susţin, însă, că nu este vina lor dacă un client cumpără un animal bolnav, deoarece furnizorii le "livrează" având deja o stare de sănătate precară. Fundaţiile pentru protecţia animalelor spun, însă, că responsabilitatea pentru îngrijirea medicală a animalelor din magazinele de profil aparţine deţinătorilor de petshopuri deoarece normele prevăd ca fiecare animal să fie însoţit de acte informative asupra tuturor detaliilor legate de acesta.
CREIERUL AERISIT AL LUI T-REX
Creierul fiorosului T-Rex era extrem de mic, în comparaţie cu craniul deoarece acesta din urmă era umplut mai mult cu aer, scrie LiveScience. Cercetătorii americani cred că aceste cranii "aerisite" funcţionau, probabil, ca nişte camere de rezonanţă, mod de comunicare între unele specii de dinozaur. "Am ştiut întotdeauna că dinozaurii aveau un creier relativ mic, astfel că îi putem privi la propriu ca pe nişte capete goale", a spus cercetătorul Lawrence Witmar de la Univeristatea din Ohio, SUA. Cercetătorii au studiat craniile a două specii de dinozauri prădători, T-rex şi Majungasaurus, şi pe cele a doi dinozauri erbivori ankylozauri, cu ajutorul tomografiilor computerizate.
ZBURĂTOARE PREISTORICĂ URIAŞĂ
Paleontologii britanici au descoperit cea mai mare reptilă zburătoare preistorică, scrie Live Science. Acest pterozaur fără dinţi a fost identificat ca fiind cel mai mare exemplar din specia sa descoperit vreodată. În urma studierii craniului său fosilizat, cercetătorii au aflat că reptila măsura cinci metri lăţime cu aripile deschise. "Zburătoarea" preistorică a trăit în urmă cu 115 milioane de ani.
CĂMILĂ LA TAVĂ
Un studiu desfăşurat de cercetătorii din Australia arată că un milion de cămile sălbatice, care trăiesc în deşertul de pe acest continent, distrug sursele importante de apă de aici, scrie ziarul britanic The Telegraph. Specialiştii îi sfătuiesc pe oameni să mănânce aceste animale, pentru ca Australia să nu rămână fără apă. "Mănâncă o cămilă. Carnea este foarte bună şi sănătoasă", spune cercetătorul Murray McGregor, om de ştiinţă la Centrul de Cercetare şi Cunoaştere a Deşertului din Canberra. Cămilele au ajuns în Australia la începutul secolului al XX-lea.
