Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oamenii de ştiinţă continuă să fie uimiţi de calităţile deosebite ale vitaminei C, un compus organic observat pentru prima dată în 1747 de către chirurgul scoţian James Lind. El a descoperit atunci că acest nutrient poate preveni scorbutul.
Oamenii de ştiinţă continuă să fie uimiţi de calităţile deosebite ale vitaminei C, un compus organic observat pentru prima dată în 1747 de către chirurgul scoţian James Lind. El a descoperit atunci că acest nutrient poate preveni scorbutul.
Vitamina C mai este cunoscută şi sub denumirea de acid ascorbic (care poate preveni şi vindeca scorbutul, o boală caracterizată prin pete la nivelul pielii, prin gingii moi şi sîngerări ale mucoaselor), avînd formula C6H8O6, care este un acid organic cu proprietăţi antioxidante, găsit în citrice, roşii, varză, cartofi şi legume verzi.
CONDIŢII. Stabilitatea acidului ascorbic descreşte o dată cu creşterea temperaturii şi a pH-ului. Distrugerea prin oxidare este o problemă serioasă, conţinutul de vitamină C din alimente putînd fi pierdut, în cantităţi mari, prin procesare, depozitare şi preparare. Din păcate, acidul ascorbic este singura vitamină care poate fi cel mai uşor distrusă în contactul cu diferiţi factori de mediu. Este sensibilă la căldură, la fierbire, la prăjire, la lumină, dar şi la aer.
Astfel că, pentru a fi siguri de eficienţa ei, trebuie să păstraţi alimentele care o conţin în condiţii de întuneric şi răcoare, într-un recipient nonmetalic. Păstraţi-le în încăperi unde temperaturile sînt între 15 şi 30 de grade Celsius! Aveţi grijă nu numai la ceea ce mîncaţi, dar şi la starea în care se află alimentele! Pentru un corp sănătos, este nevoie de o doză zilnică de vitamina C de 30 mg pentru copiii în vîrstă de 1-3 luni, de 80 mg pentru copiii aflaţi în creştere şi de 100 mg pentru femeile însărcinate şi cele care alăptează! Şi nu uitaţi că vitamina C aflată în natură este mult mai benefică organismului decît cea sintetizată!
Este bine de ştiut faptul că deficienţa vitaminei C determină apariţia unor anomalii la nivelul ţesuturilor mezenchimale. Abilitatea de a produce colagen (proteină care se găseşte în ţesutul conjunctiv, osos şi cartilaginos), dentină (ţesut osos care fomează pulpa dintelui), osteoidă (porţiunea organică a matriţei ţesutului osos) şi agenţi de cimentare intercelulară devine astfel subminată. Oamenii care suferă de scorbut pierd din greutate, obosesc foarte uşor, oasele le sînt fragile, suferă de dureri la articulaţii, au gingiile umflate şi sîngerînde, iar în faza finală le cad dinţii. Aceşti bolnavi dezvoltă totodată hemoragii interne şi subcutanate. Şi toate astea... din cauza lipsei cantităţii necesare de vitamina C.
Deşi acidul scorbic este necesar organismului, anumite persoane ar trebui să acorde o atenţie deosebită – este vorba despre femeile însărcinate sau cele care încearcă să rămînă însărcinate, despre femeile care alăptează, precum şi de cei care suferă de anemie, de diabet, de deficit în glucozo-6-fosfat dehidrogenază (cel mai frecvent dintre deficitele enzimatice ale globului roşu), de pietre la rinichi, de reacţie alergică la acidul ascorbic.
Cu riscul de a ne repeta, reamintim că vitamina C nu înlocuieşte nevoia pentru o dietă sănătoasă, echilibrată. Supradoza poate produce diaree, înroşirea pielii, dureri de cap, greaţă, durere la nivelul mijlocului sau dureri în părţile laterale, dureri stomacale sau crampe.
PROPRIETĂŢI. În concluzie, vitamina C are un rol deosebit de important pentru organism, prin faptul că intervine în fenomenele de oxidoreducere, fiind cel mai puternic antioxidant, este antiinfecţioasă, tonifiantă, antitoxică, participă la asimilarea de către organism a fierului, previne şi vindecă scorbutul, măreşte rezistenţa vaselor sangvine, contribuie la formarea globulelor roşii, a dinţilor şi a oaselor. Are rol de reglare a nivelului glicemiei şi al colesterolului, de distrugere a toxinelor acumulate în organism, intervine în buna funcţionare a ţesuturilor, precum şi a diferitelor organe. Participă la transformările chimice ale proteinelor, lipidelor şi glucidelor, la formarea substanţelor intercelulare, diminuează perioadele de convalescenţă, ajută la reducerea ritmului de opacifiere a cristalinului (îndeosebi la persoanele vîrstnice) şi îi reduce gravitatea cu aproximativ 50%, împiedică depunerea grăsimilor la nivelul ficatului şi asigură funcţionarea normală a celulei hepatice. Intervine în metabolismul carotenilor, protejează acidul folic, scade incidenţa apariţiei de cheaguri în vasele sangvine, măreşte gradul de absorbţie a fierului în organism, reduce efectele unui număr mare de alergeni, asigură coeziunea celulelor proteice, mărind durata vieţii.
AFECŢIUNI
Lipsa vitaminei C determină multe afecţiuni, între acestea aflîndu-se boli infecţioase, surmenaj fizic şi intelectual, anemii, anorexie, oboseală, neadaptarea organismului la frig, arsuri, acnee, celulită, stres, carenţă de calciu, răceală şi gripă, tulburări respiratorii, artrită, diaree, hipertensiune arterială şi ateroscleroză, diferite tulburări digestive etc.
LICORI ÎNŞELĂTOARE
Conform unui nou studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, oamenii care consumă alcool găsesc persoanele din jurul lor mai atractive, informează dailymail.co.uk, citată de Mediafax. Studiul a fost realizat pe bărbaţi şi femei care consumaseră cîte un pahar de votcă, sau o băutură cu gust asemănător. La o jumătate de oră de la consumarea băuturii li s-au arătat fotografiile a 20 de bărbaţi şi femei, cerîndu-li-se să acorde cîte o notă de la 1 la 7, în funcţie de atractivitatea fiecăruia. Rezultatele au dezvăluit că persoanele care consumaseră alcool au acordat note cu 10% mai mari decît cele care nu s-au aflat sub influenţa alcoolului. Tot acest studiu a arătat şi că barbaţii sînt mai afectaţi de alcool, viziunea lor în ceea ce priveşte atractivitatea personelor din jur durînd circa 24 de ore după o stare de ebrietate puternică. Medicii sînt de părere că alcoolul stimulează striatumul, o zonă a creierului care joacă un rol important în atracţie.
AMINTIRI ŞOCANTE
Noi studii ale creierului au devăluit că memoria este mai flexibilă decît se credea, relatează Live Science. Cercetările anterioare încercau să stabilească limita superioară a numărului de imagini pe care o persoană le poate stoca în memoria de scurtă durată. "Ceea ce arată studiul meu este că nu există acea limită superioară, dar obiectele care ies în evidenţă, detaliile care te şochează sînt memorate cu o precizie mai mare", a declarat Paul Bays, neurolog la Colegiul Universitar din Londra.
BROCCOLI PENTRU DIABET
Potrivit unui studiu al cercetătorilor britanici de la Universitatea din Warwick, consumul de broccoli poate elimina distrugerea vaselor sangvine, provocată de diabet, informează BBC News. Sulforanul, o substanţă din broccoli, contribuie la creşterea producţiei de enzime care protejează vasele de sînge şi reduce numărul moleculelor care distrug celulele. Testarea efectelor sulforanului asupra celulelor din vasele sangvine distruse de nivelurile ridicate de glucoză asociate diabetului au dezvăluit că substanţa reduce cu 73% moleculele numite specii reactive ale oxigenului.
VIRUSURILE TERORISTE
Cercetătorii au descoperit virusul care poate fi afectat la rîndul său de un alt virus, relatează The Telegraph. Virusurile sînt rămăşiţe de cod genetic proiectate pentru a "pirata" o gazdă care să îl ajute să se reproducă. Noua descoperire indică însă că şi virusurile sînt vii. "Faptul că se poate îmbolnăvi îl face şi mai viu", a declarat profesorul Jean-Michel Claverie, director al Institutului Mediteranean de Microbiologie din Marsilia. Cu ajutorul unui microscop, cercetătorii au studiat o serie de celule infectate cu cel mai mare tip de virus, un minivirus, descoperit de profesorul Claverie în 2003, şi au fost surprinşi să descopere că un virus mai mic era ataşat de fabrica de virusuri din interiorul celulei. Noul virus, denumit Sputnik, nu avea capacitatea de a infecta celula de unul singur, aşa că l-a deturnat pe cel mai mare pentru a-şi atinge scopul "infecţios".
SURPRIZE ÎN SPATELE DINŢILOR
S-a descoperit un nou tip de bacterii în cavitatea bucală umană, informează AFP. Într-un studiu efectuat la Institutul Dentar al King’s College din Londra, cercetătorii au descoperit în interiorul ţesuturilor bucale prelevate, trei specii neidentificate ale unui tip de bacterie numită Prevotella. Acestea fac parte din flora microbiană normală şi sînt asociate cu diverse infecţii şi boli orale. Compoziţia acestor microorganisme din cavitatea bucală ar putea ajuta la descoperirea unor noi modalităţi de prevenire şi tratare a afecţiunilor orale.
NERVOŞI DE FOAME
Un studiu al cercetărilor de la Cambridge aduce noi date pentru înţelegerea complexităţii unor probleme psihice precum depresiile, comportamentele obsesive şi stările de anxietate caracterizate de existenţa unui nivel scăzut de serotonină în organism, informează Rompres. Studiul este unul dintre primele care demostrează existenţa unei relaţii între un nivel scăzut de serotonină în organism şi impulsivitatea comportamentală. Triptofanul, aminoacid necesar pentru siteza serotoninei, nu poate fi obţinut decît prin sinteza alimentelor, din această cauză nivelul de serotonină din creier scade, aşa că devenim mai agresivi şi mai conflictuali atunci cînd avem stomacul gol. Se crede că în trecut acesta era unul dintre mecanismele care ajuta la supravieţuirea speciei, avînd rolul de a pregăti omul pentru competiţia pentru hrană.
Citește pe Antena3.ro
