Biblioteci digitalizate şi online

La Paris s-a lansat ieri Biblioteca Mondială Digitală, considerat de UNESCO cel mai amplu proiect de digitalizare culturală. Se intră astfel în competiţie şi cu "Europeana", o bibliotecă online iniţiată de statele UE.

Proiectul Biblioteca Mondială Digitală (World Digital Library) are ca principali susţinători UNESCO şi Biblioteca Congresului American. Disponibilă la adresa www.wdl.org, biblioteca online îşi propune să ofere acces gratuit la zeci de mii de texte rare adunate de pe toate continentele, dar în prezent are doar 1.200 de documente. Din punct de vedere financiar, cele mai mari sume provin de la Google şi Qatar Foundation, fiecare cu câte 3 milioane de euro. Printre alţi sponsori: Microsoft, Carnegie Corporation, Universitatea de Ştiinţe şi Tehnologie "Regele Abdulah" (Arabia Saudită) etc.

"Sperăm ca acest proiect să ajungă o platformă care să promoveze diversitatea culturală şi să răspundă nevoilor educaţionale, într-o lume care este orientată în prezent către conţinut mediatic facil", a declarat John Van Oudenaren, directorul proiectului, citat de AFP. "Am vrea să avem o instituţie parteneră în fiecare ţară din lume, pentru că numai atunci vom ajunge o bibliotecă cu adevărat globală", a adăugat Van Oudenaren.

Orientul Mijlociu este una dintre principalele zone de interes cultural. Librăria Naţională a Irakului a contribuit cu o selecţie de ziare şi publicaţii periodice din secolele XIX-XX scrise în arabă, engleză, kurdă sau turcă, iar Biblioteca Alexandrină (Egipt) cu volume din "Descrierea Egiptului", operă a unor observatori francezi din timpul cuceririi napoleoniene din 1798. "Multe dintre problemele recente dintre Occident, lumea arabă şi cultura islamică derivă din lipsă de înţelegere. Acest proiect ne va permite să ne prezentăm originile convingerilor, cultura şi literatura", a arătat Sohair Wastawy, bibliotecar-şef la Biblioteca Alexandrină.

Europeana

Lansată în noiembrie 2008, biblioteca online "Europeana" (www.europeana.eu) a fost blocată în câteva ore din cauza numărului mare de accesări. Utilizatorii au la dispoziţie cărţi, hărţi, înregistrări audio, fotografii, documente de arhivă, tablouri şi filme din bibliotecile naţionale şi instituţiile culturale din 27 de state membre ale UE. Ambiţia europenilor este ca până în 2010 colecţia de obiecte digitale să ajungă la 10 milioane de elemente. UE va finanţa dezvoltarea enciclopediei "Europeana" cu peste 1,4 milioane de euro pe an, până în 2011, şi doreşte să implice şi sectorul privat în acest proiect. Printre fondatorii proiectului Europeana s-a numărat şi fostul presedinte francez Jacques Chirac, alături de alţi cinci şefi de state. La data lansării acestui proiect, toată lumea l-a privit ca pe un răspuns al europenilor la "Google Library", care la sfârşitul lui 2008 scanase deja peste şapte milioane de cărţi şi alte lucrări din lumea întreagă.

Documente de secol XIX despre români

În momentul de faţă, pe site-ul Bibliotecii Mondiale Digitale nu sunt disponibile decât câteva documente despre români. Unul dintre ele, redactat în limba franceză, datează din 1887 şi provine de la Librăria Congresului. Conţine hărţi, precum şi informaţii despre Dunăre, Delta Dunării şi Sulina, în condiţiile înfiinţării la Galaţi, în 1856, a Comisiei Europene a Dunării. Numele în original al documentului este "Cartes du delta du Danube et plans comparatifs de l'embouchure et des sections fluviales du bras de Soulina indiquant les derniers travaux qui y ont ete executes".

Un alt document care ne vizează este un volum de călătorii al industriaşului şi filantropului Anatolii Demidov (1837). Demidov a efectuat o serie de călătorii prin teritorii care astăzi se găsesc în Ungaria, România, Republica Moldova şi Ucraina. A fost publicat în 1842 în limba franceză şi dedicat ţarului Nicolae I. Numele în original este "Album du Voyage dans la Russie meridionale et la Crimee, par la Hongrie, La Valachie et la Moldavie" şi provine tot de la Biblioteca Congresului.