Cercetarea IT nu se dezvoltă suficient în România

World Wide Web Consortium, organizaţia mondială care se ocupă de crearea standardelor, tehnologiilor şi ghidurilor de funcţionare Web, a prezentat în premieră pentru România, proiectul pentru standardizarea Xquery, limbajul de programare pentru XML, formatul de manipulare a datelor pe Internet.

Grupul a avut iniţiativa de a sustine prezentarea şi în România, având în vedere creşterea numărului utilizatorilor de Internet. "Ar fi o oportunitate incredibilă pentru România să promoveze cercetarea şi dezvoltarea în domeniul softului de bază, nu numai a serviciilor. Potenţialul uman există, iar acum sunt oportunităţi destul de mari. Accesul la informaţie este egal peste tot datorită Internetului, iar România a devenit o ţară în care se poate trăi. Însă spiritul de iniţiativă în IT încă nu este destul de dezvoltat", a declarat Daniela Florescu, unul dintre cei mai importanţi specialişti din cadrul Oracle Corporation SUA şi co-autor al specificaţiilor tehnice Xquery.

Privind aplicaţiile pentru Internet, grupul promite mai multe oportunităţi pentru companiile mici, privind realizarea de softuri care să concureze calitativ cu companiile mari. "Suntem foarte interesaţi ca web-ul sa fie cât mai accesibil unei comunităţi cât mai mari, în toate limbile. Urmărim standardizarea browserelor, să se lucreze pe cât mai multe platforme mobile şi în acelaşi timp, totul să fie accesibil şi populaţiei cu dizabilităţi. Se pune foarte mare accent pe minimizarea necesităţii licenţelor pentru software. Păcat că Grupul nu are un sediu şi la Bucureşti. Astfel s-ar creea o comunitate nu numai de utilizatori ci şi de oameni care participă activ la dezvoltarea tehnologiilor din spatele Internetului", a adăugat Florescu.

Potrivit reprezentantei Grupului, bagajul de cunoştinţe al studenţilor români din domeniu este foarte bun, fiind convinsă că nu au oportunităţi să lucreze cu tehnologii noi. În general, în toată Europa nu se pune accentul pe creare de software, mai mult pe servicii şi consultanţă, iar România nu reprezintă un caz izolat. "Momentan nu se vede o lipsă de studenţi, ci de profesori care să îi educe corespunzător. Internetul a devenit o sursă enormă de informaţie, care poate fi considerată o modalitate de auto-educare, însă nu trebuie privit ca un potenţial înlocuitor al sistemului educaţional".

Externalizarea, o soluţie?

Pentru România, externalizarea nu este o soluţie, pentru că valoarea creată nu aparţine companiei care îl execută, ci a celei care îl iniţiază, iar dacă suntem doar mână de lucru, rămânem mână de lucru, spune reprezentanta WWW. "Nu mai menţionez faptul că poate fi doar temporar. Pe măsură ce se schimbă nivelul de salarizare, externalizarea poate migra dintr-o ţară în alta. Cehia este un exemplu de ţară care a înţeles ca externalizarea nu este o soluţie pentru generare de profit. Ar fi bine ca România să aibă un rol mai activ în dezvoltarea de software, şi să înceapă cu stimularea iniţiativei private, iar statul să sprijine aceasta iniţiativă prin asigurarea unui suport legal corespunzător. Exista oameni cu iniţiativă privată, dar sunt foarte puţini".

Proiectul a luat fiinţă în decembrie 1998, când Tim Berners Lee, părintele Internetului a decis crearea grupului. De atunci şi până în prezent, proiectul a fost susţinut în peste 400 de întâlniri, la nivel global.