Cu ajutorul unor romani din SUA, tepari online din Bucuresti si alte orase au inselat 1000 de cetateni americani, provocand daune in valoare de 20 de milioane de dolari.
"Adesea, sustinand ca sunt membri ai Armatei americane, acesti infractori cibernetici au sustinut ca au automobile de vanzare. Ei au folosit increderea americanilor in armata pentru a pacali persoane bine intentionate si care nu banuiau nimic sa le trimita bani pentru a achizitiona bunuri inexistente", a declarat azi, intr-o conferinta de presa ambasadorul american, Mark Gitenstein.
In urma unei actiuni comune, DIICOT si IGPR, ieri au avut loc 117 perchezitii, fiind vizati 100 de suspecti din Bucuresti, Craiova, Targu Jiu, Timisoara, Ramnicu-Valcea, Zimnicea, Alexandria, Resita si Pitesti. 50 de persoane au fost retinute in urma audierilor desfasurate joi si in cursul noptii de joi spre vineri. Procurorii DIICOT, in documentarea informativ-operativa a cauzei, au colaborat cu ofiterii US Secret Service si FBI din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucuresti.
Anchetatorii au stabilit ca in perioada 2009-2011, prin postarea unor anunturi fictive de vanzare a unor bunuri inexistente in realitate (autoturisme, motociclete, ambarcatiuni usoare, produse electronice), suspectii au indus si mentinut in eroare mai multi cumparatori on-line, in cadrul platformelor de comert electronic, precum eBay.com, carora le-au fost transmise informatii false cu privire la realitatea anunturilor, modalitatea de achizitie, plata pretului, identitatea vanzatorului.
Sumele de bani aferente pretului platit de victime au fost colectate de pe teritoriul SUA cu folosirea de identitati false de catre membrii grupului si mai apoi retransmise in Romania prin intermediul transferurilor rapide catre persoane afiliate grupului cu acest scop. Dintre suspecti, 22 de persoane au fost acuzate in SUA in cazul retelelor de criminalitate informatica.
Potrivit sefului DIICOT, Codrut Olaru, reteaua de infractionalitate electronica destructurata in cooperare cu SUA era alcatuita din trei paliere:
Avem un prim palier de licitatori - cei care trimiteau acele mesaje care ajungeau ulterior catre victime. Aveam un al doilea palier constituit de cei care, cu identitate falsa, ridicau sumele de bani din Statele Unite pentru ca, evident, nu mai functionau sistemul ca banii sa fie trimisi direct in Romania si se alegea ca element de credibilitate al operatiunii tranferarea banilor catre un cetatean din SUA. Acei membri ai retelei isi retineau circa 20% din suma pe care o retrageau. Apoi avea loc ultima etapa, a celor care asigurau retragerea banilor pe teritoriul Romaniei cu identitati reale. Acestia retineau inca 20% din castig. Deci in linii mari licitatorul unei astfel de operatiuni avea un profit net de 60-70% din totalul sumei", a explicat seful DIICOT.
Referindu-se la profilul membrilor acestor retele, Olaru a explicat ca este vorba despre tineri avand ca principala sursa de venit savarsirea de infractiuni electronice.
"Sunt oameni tineri, sunt oameni care au ca principala preocupare si ca principala sursa de venit savarsirea de infractiuni informatice si care de cele mai multe ori au preferat ca banii rezultati din aceste fapte sa-i consume in mod automat fara o investitie pe termen lung sau mediu", a precizat Olaru.
El a mai spus ca in cea mai mare parte nu este vorba despre persoane cu studii superioare de specialitate ci de "autodidacti".