Portiere inteligente, tehnologie din viitor

Specialişti din toate colţurile caută nu numai să construiască automobile fiabile, eficiente din punctul de vedere al consumului, dotate cu senzori de tot felul sau cu sisteme de confort maxim.

Autoturism inteligent sau doar o tehnologie compu­terizată ca oricare alta? Piaţa auto din întreaga lume se află în continuă transformare. Specialişti din toate colţurile caută nu numai să construiască automobile fiabile, eficiente din punctul de vedere al consumului, dotate cu senzori de tot felul sau cu sisteme de confort maxim. Oamenii se gîndesc din ce în ce mai mult la soluţii concrete pentru o protecţie tot mai mare atît a pasagerilor, cît şi a pietonilor. O soluţie în acest sens a fost inventată şi prezentată recent de inginerii implicaţi în aşa-numitul proiect APROSYS (Advanced Protection Systems, Sisteme pentru protecţie avansată – n.r.), finanţat de Uniunea Europeană. Concret, soluţia lor constă într-un mecanism prin care scheletul autovehiculului se consolidează automat cu 230 de milisecunde înaintea unui impact pe una dintre părţile sale late­rale, întregul sistem acţionînd, la rîndul său, centura de siguranţă şi airbagurile. Aceasta este ultima inovaţie în domeniul mecanismelor de siguranţă, notează publicaţia New Scientist.

Sistemul foloseşte, pe lîngă tehnologie computerizată, şi senzori de proximitate, camere şi dispozitive radar, care sînt montate pe luneta automobilului şi care anticipează un potenţial impact cu o fracţiune de secundă înainte ca acesta să se producă. Camerele şi dispozitivul radar au o rază de acţiune de aproximativ 20 de metri şi pot distinge obiectele în mişcare de cele statice. Cînd sistemul decide că un eventual impact este inevitabil (cu condiţia ca viteza automobilului să fie sub 50 de kilometri pe oră), acţionează, în cel mult 70 de milisecunde, o bară prinsă de un arc foarte pu­ternic. Astfel se declanşează un mecanism care face ca portiera care ar suferi de pe urma impactului este consolidată. Tehnologia mai are însă nevoie de îmbunătăţiri, susţin specialiştii britanici implicaţi în proiect. Ei se referă la identificarea unei modalităţi de a folosi cît mai eficient milisecundele în favoarea pasagerilor. “De exemplu, dacă poţi determina viteza cu care se apropie un obiect, poţi alege secvenţe diferite ale activării airbagurilor sau ale declanşării centurilor de siguranţă înainte, şi nu după, impact”, explică, pentru New Scientist, Roger Hardy de la Centrul Cranfield de cercetări ale impactului din Marea Britanie.

Submarinele pitice

Americanii au pornit la vînătoare de comori arheologice cu ajutorul unor submarine robot, informează NewScientist. Construite pentru identificarea minelor subacvatice, submarinele au descoperit diverse vestigii pe coasta statului Rhode Island din S.U.A. Acţi­unea a făcut parte din AUVfest, eveniment al Marinei Statelor Unite, şi a descoperit opt obiecte a căror existen­ţă era cunoscută şi asociată cu naufra­giul fregatei Cerberus din secolul al XVIII-lea. Micile submarine, cu lungimi cuprinse între 0,5 şi 5 metri, sca­nează platforma oceanică folosindu-se de un sonar şi de senzori magnetici.

Robo-peştii

Kirsti Morgansen, profesor asistent de aeronautică şi astronautică la Universitatea din Washington, a construit trei peşti robotici care pot comunica între ei în mediul subacvatic, informează Science Daily. Dacă majoritatea roboţilor subacvatici necesită comunicarea cu oamenii de ştiinţă sau cu sateliţi intermediari pentru transmiterea informaţiilor, aceşti noi roboţei pot coopera între ei pentru a duce la bun sfîrşit misiunea.

Lasere orbitoare

Pentru a se apăra de duşmani emancipaţi, Statele Unite dezvoltă în prezent o tehnologie bazată pe senzori prin care se încearcă identificarea unui sistem laser aflat la sol şi care are rolul de “a orbi” sateliţii-spion chine­zeşti. Noul program face parte din politica SUA de militarizare a spaţiului şi a fost iniţiat anul trecut, după ce responsabilii din cadrul Air Force au cerut companiilor în domeniu să dezvolte tehnologii care “să detecteze şi să răspundă” la un eventual atac cu laser. Intitulat Self Awareness/Space Situatian Awareness (SASSA), sistemul va trebui să detecteze o rază largă de laser şi lungimile de undă radio. Este vorba de o tehnologie deja cunoscută de forţele americane, provocarea la care au fost supuse companiile de profil constînd de fapt în construirea unui sistem uşor de transportat şi inteligent, care să poată prezice cu precizie de unde provine raza laser.

Fenomene înfrînate

Cercetătorii încearcă să creeze metode de modificare a celor mai distructive fenomene ale naturii, anunţă revista Discover. Încercării fizicianului Bernard Eastlund, de a controla tornadele cu ajutorul unui generator cu microunde, i se alătură altele care încearcă să controleze ploaia şi fulgerele. Keitaro Yoshihara, de la Institutul de Cercetare Chimică şi Fizică Toyota din Nagakute, Japonia, se foloseşte de un laser cu ultraviolete pentru a genera picături de apă, ceaţă şi particule de gheaţă.

Lecţii de deplasare

Cercetătorii de Universitatea Teh­nică Delft din Olanda au construit un robot care reuşeşte să imite cu precizie mersul uman, informează Live Science. Robotul, pe nume Flame, cîn­tăreşte 14 kilograme, are o înălţime de 1,3 metri şi este pus în mişcare de şapte motoare. Încheieturile sale sunt atenuate de arcuri, iar senzorul de inerţie, denumit organ de balans, îl ajută să-şi menţină echilibrul. Cerce­tă­rile care stau la baza construirii acestui robot vor ajuta şi la construirea unor echipamente de recuperare avansate.