Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Specialişti din toate colţurile caută nu numai să construiască automobile fiabile, eficiente din punctul de vedere al consumului, dotate cu senzori de tot felul sau cu sisteme de confort maxim.
Autoturism inteligent sau doar o tehnologie computerizată ca oricare alta? Piaţa auto din întreaga lume se află în continuă transformare. Specialişti din toate colţurile caută nu numai să construiască automobile fiabile, eficiente din punctul de vedere al consumului, dotate cu senzori de tot felul sau cu sisteme de confort maxim. Oamenii se gîndesc din ce în ce mai mult la soluţii concrete pentru o protecţie tot mai mare atît a pasagerilor, cît şi a pietonilor. O soluţie în acest sens a fost inventată şi prezentată recent de inginerii implicaţi în aşa-numitul proiect APROSYS (Advanced Protection Systems, Sisteme pentru protecţie avansată – n.r.), finanţat de Uniunea Europeană. Concret, soluţia lor constă într-un mecanism prin care scheletul autovehiculului se consolidează automat cu 230 de milisecunde înaintea unui impact pe una dintre părţile sale laterale, întregul sistem acţionînd, la rîndul său, centura de siguranţă şi airbagurile. Aceasta este ultima inovaţie în domeniul mecanismelor de siguranţă, notează publicaţia New Scientist.
Sistemul foloseşte, pe lîngă tehnologie computerizată, şi
senzori de proximitate, camere şi dispozitive radar, care sînt montate pe
luneta automobilului şi care anticipează un potenţial impact cu o fracţiune de
secundă înainte ca acesta să se producă. Camerele şi dispozitivul radar au o
rază de acţiune de aproximativ 20 de metri şi pot distinge obiectele în mişcare
de cele statice. Cînd sistemul decide că un eventual impact este inevitabil (cu
condiţia ca viteza automobilului să fie sub 50 de kilometri pe oră), acţionează,
în cel mult 70 de milisecunde, o bară prinsă de un arc foarte puternic. Astfel
se declanşează un mecanism care face ca portiera care ar suferi de pe urma
impactului este consolidată. Tehnologia mai are însă nevoie de îmbunătăţiri,
susţin specialiştii britanici implicaţi în proiect. Ei se referă la
identificarea unei modalităţi de a folosi cît mai eficient milisecundele în
favoarea pasagerilor. “De exemplu, dacă poţi determina viteza cu care se
apropie un obiect, poţi alege secvenţe diferite ale activării airbagurilor sau
ale declanşării centurilor de siguranţă înainte, şi nu după, impact”, explică,
pentru New Scientist, Roger Hardy de la Centrul Cranfield de cercetări ale
impactului din Marea Britanie.
Submarinele pitice
Americanii au pornit la vînătoare de comori arheologice cu ajutorul unor submarine robot, informează NewScientist. Construite pentru identificarea minelor subacvatice, submarinele au descoperit diverse vestigii pe coasta statului Rhode Island din S.U.A. Acţiunea a făcut parte din AUVfest, eveniment al Marinei Statelor Unite, şi a descoperit opt obiecte a căror existenţă era cunoscută şi asociată cu naufragiul fregatei Cerberus din secolul al XVIII-lea. Micile submarine, cu lungimi cuprinse între 0,5 şi 5 metri, scanează platforma oceanică folosindu-se de un sonar şi de senzori magnetici.
Robo-peştii
Kirsti Morgansen, profesor asistent de aeronautică şi astronautică la Universitatea din Washington, a construit trei peşti robotici care pot comunica între ei în mediul subacvatic, informează Science Daily. Dacă majoritatea roboţilor subacvatici necesită comunicarea cu oamenii de ştiinţă sau cu sateliţi intermediari pentru transmiterea informaţiilor, aceşti noi roboţei pot coopera între ei pentru a duce la bun sfîrşit misiunea.
Citește pe Antena3.ro
Lasere orbitoare
Pentru a se apăra de duşmani emancipaţi, Statele Unite
dezvoltă în prezent o tehnologie bazată pe senzori prin care se încearcă
identificarea unui sistem laser aflat la sol şi care are rolul de “a orbi”
sateliţii-spion chinezeşti. Noul program face parte din politica SUA de
militarizare a spaţiului şi a fost iniţiat anul trecut, după ce responsabilii
din cadrul Air Force au cerut companiilor în domeniu să dezvolte tehnologii
care “să detecteze şi să răspundă” la un eventual atac cu laser. Intitulat Self
Awareness/Space Situatian Awareness (SASSA), sistemul va trebui să detecteze o
rază largă de laser şi lungimile de undă radio. Este vorba de o tehnologie deja
cunoscută de forţele americane, provocarea la care au fost supuse companiile de
profil constînd de fapt în construirea unui sistem uşor de transportat şi
inteligent, care să poată prezice cu precizie de unde provine raza laser.
Fenomene înfrînate
Cercetătorii încearcă să creeze metode de modificare a celor mai distructive fenomene ale naturii, anunţă revista Discover. Încercării fizicianului Bernard Eastlund, de a controla tornadele cu ajutorul unui generator cu microunde, i se alătură altele care încearcă să controleze ploaia şi fulgerele. Keitaro Yoshihara, de la Institutul de Cercetare Chimică şi Fizică Toyota din Nagakute, Japonia, se foloseşte de un laser cu ultraviolete pentru a genera picături de apă, ceaţă şi particule de gheaţă.
Lecţii de deplasare
Cercetătorii de Universitatea Tehnică Delft din Olanda au construit un robot care reuşeşte să imite cu precizie mersul uman, informează Live Science. Robotul, pe nume Flame, cîntăreşte 14 kilograme, are o înălţime de 1,3 metri şi este pus în mişcare de şapte motoare. Încheieturile sale sunt atenuate de arcuri, iar senzorul de inerţie, denumit organ de balans, îl ajută să-şi menţină echilibrul. Cercetările care stau la baza construirii acestui robot vor ajuta şi la construirea unor echipamente de recuperare avansate.
