Fenomenul Edgar Cayce

Edgar Cayce, supranumit "profetul adormit" sau "omul misterului", a avut în timpul vieţii sale cheia de acces de la "Memoria Universului", în care se găsesc toate informaţiile despre orice şi oricine, de oricând.

Extrasenzorial, el putea să parcurgă mental, în stare de transă, cu uşurinţă, întreaga biografie a oricărei persoane, precum şi întreaga istorie a Terrei, din toate timpurile. Această Memorie a Universului despre care am amintit, gnoza şi teosofia o numeşte "Cronica Akasha". Rudolf Steiner, contemporan cu Edgar Cayce, în volumul său "Din cronica Akasha", scria despre modalitatea de a accesa informaţiile din Akasha: "Omul, ajuns la un grad avansat al facultăţii sale de cunoaştere, poate pătrunde până la sursele originare şi eterne ale lucrurilor perisabile în timp. Dacă omul îşi lărgeşte în acest fel facultatea de cunoaştere, poate ajunge şi la o cunoaştere a trecutului, fără a mai fi dependent de mărturiile şi documentele exterioare. El devine capabil să contemple acea parte nevăzută a evenimentelor, care este neperceptibilă prin simţuri, pe care timpul nu o poate şterge sau distruge. În felul acesta, omul trece de la o istorie efemeră la o istorie eternă... Cine nu este familiarizat cu aceasta şi nu a dobândit prin propria experienţă convingerea că există o lume spirituală te va privi cu uşurinţă ca pe un om cu fantezie bogată, dacă nu şi ceva mai mult. Dar cine a dobândit facultatea de a percepe lumea spirituală va recunoaşte acolo evenimentele sub aspectul lor etern".

"LECTURILE"
Comunicările paranormale ale lui Edgar Cayce sunt cunoscute sub numele de "lecturi" şi au fost făcute într-o stare alterată a propriei conştiinţe, în care intra prin autohipnoză. În toată existenţa sa, Cayce a făcut 14.256 de lecturi, din care 2.500 au fost comunicări biografice. Istoria omenirii construită din comunicările sale este abordată din trecutul foarte îndepărtat, perioadă despre care s-au păstrat ori descoperit extrem de puţine dovezi. El urmăreşte ascensiunea şi declinul ciclic al omenirii, cu momentele de extaz al unor culturi şi civilizaţii străvechi, până la momentele de agonie produse de catastrofe greu de imaginat, considerând că Pământul a fost populat de cinci rase: rasa albă - apărută în Caucaz, Carpaţi şi Persia; rasa galbenă - în actualul Deşert Gobi; rasa neagră - în Sudan şi Africa de Nord-Vest; rasa roşie - în Atlantida şi rasa brună - în Anzii din Lemuria. Despre Atlantida, în cele aproape 700 de lecturi, spunea că avea un nivel al civilizaţiei superior celei contemporane. Atlantida a dispărut în trei etape prin catastrofe la nivel continental în anii 50.700 î.Hr., 28.200 î.Hr. şi 10.600 î.Hr, în cea din urmă mişcările tectonice, urmate de inundaţii dezastruoase au desăvârşit dispariţia ei completă, a celor trei insule care mai rămăseseră din ea: Poseida, Aryaz şi Og. Supravieţuitorii s-au împrăştiat în principal în America, sudul Europei şi în Egipt.

TRECUTUL ŞI VIITORUL
Unele dintre lecturi sunt legate de informaţii din trecut, precum şi din viitor referitoare la religie, viaţa lui Hristos, răsturnarea axei polilor, schimbarea climei, potopul, crizele economico-financiare, extratereştri, energia atomică, razele laser, Războiul Civil din SUA, al doilea război mondial şi persecutarea evreilor de către Hitler, asasinarea preşedintelui Kennedy, crearea statului Israel, căderea comunismului, independenţa Indiei, războiul din Golf, televiziune etc. Cele mai importante dintre acestea vor fi prezentate în detaliu, ulterior. Este uimitor faptul că profeţiile sale sunt identice cu cele făcute de alţi mari prezicători ca Nostradamus, La Sallette, Philippe din Lyon, Kérizinen, apariţiile de la Fatima etc.

Însă Edgar Cayce a făcut şi profeţii care nu s-au împlinit. De exemplu, el a previzionat că în '36 California se va scufunda. Dacă previziunea se consideră corectă, cauza neîndeplinirii ei ar putea fi că nu s-a specificat secolul, el putând fi al XXI-lea, şi nu al XX-lea, sau a fost îndepărtată prin puterea rugăciunilor.

BIOGRAFIE
Dar pentru a înţelege mai bine personalitatea lui Edgar Cayce, precum şi capacităţile sale profetice, este necesar a fi puse în evidenţă câteva aspecte din viaţa sa. A văzut lumina zilei la data de 18 martie 1877 în oraşul Hopkinsville, din statul Kentucky, din sudul SUA. Provenea dintr-o familie de origine franceză şi, după cum spunea chiar el în scurta autobiografie, s-a născut şi a crescut la ferma sa din estul statului, învăţând la şcolile din ţinutul natal. Cei care s-au ocupat de biografia lui povesteau că el stătea mult de vorbă cu zânele şi cu bunicul său decedat. Acest comportament era înţeles doar de bunica sa, care se ocupa câteodată şi de vrăjitorii. Tatăl lui Edgar, ales judecător de pace în canton, dorea să aibă un fiu cu studii. Dar pe micul Edgar nu-l atrăgea şcoala, ci mai mult să cunoască din conţinutul Bibliei. La 13 ani citise Biblia de câteva ori în întregime. Nu reuşea să o înţeleagă, spunea el, "totuşi mintea în dezvoltare părea că găseşte în ea ceva la care aspiră fiinţa mea cea mai profundă. Când citeam făgăduinţele conţinute în Biblie şi rugăciunile celor care voiau unirea cu Dumnezeul unic, simţeam că toate acestea trebuiau să fie adevărate. Recitind Biblia de-a lungul anilor, făgăduinţele ei au devenit din ce în ce mai reale. Am înţeles mai bine necesitatea de a avea credinţă şi de a ne ruga dacă dorim să le vedem împlinindu-se în existenţa noastră". La acea vârstă, Cayce era un elev, spunea el, incapabil să redea corect lecţiile la şcoală. Atunci, el a avut o viziune care s-a încheiat cu o promisiune. Zilele următoare a continuat aceeaşi problemă legată de învăţătură, fără rezultate bune. Tatăl său, supărat că băiatul este leneşul clasei, îl punea să înveţe şi să-i redea cele memorate. Rezultatul era dezastruos. Într-o zi, obosit şi supărat de neputinţa sa la învăţătură, el a adormit peste cartea de şcoală. Când s-a trezit, spre stupefacţia tatălui, a reprodus întreaga lecţie, din memorie, inclusiv ilustraţiile şi numerotarea paginilor. Din acea zi, el a devenit minunea şcolii, adormea pe cărţi, iar la trezire le ştia pe de rost.

ŞOCUL
Este remarcabil încă un episod din copilăria sa care previzionează calităţile viitorului "profet adormit". Într-o zi, Edgar, jucându-se cu colegii în curtea şcolii, a fost lovit grav de o minge. Ajuns acasă a intrat în comă. În această stare, dintr-o dată a început să vorbească: "Am suferit un şoc din cauza mingii care m-a lovit în spate. Ca să mă vindec, puneţi-mi pe ceafă o cataplasmă cu ceapă şi cu porumb zdrobit". A doua zi s-a trezit complet refăcut. Câţiva ani mai târziu, la începutul secolului al XX-lea, din cauza surmenajului i s-a declanşat o migrenă. A consultat un medic care i-a administrat un calmant, iar în  momentul în care l-a înghiţit, în mintea lui s-a făcut întuneric. S-a trezit într-un salon de spital, cu tatăl său la căpătâiul patului. Fusese adus dintr-o gară din împrejurimi, într-o stare de derută totală şi cu vocea pierdută, fără să mai poată articula nici un cuvânt. A fost consultat de mai mulţi medici, care au ajuns la acelaşi rezultat: afecţiunea lui Cayce era irecuperabilă. După un timp, un celebrul profesor specializat în hipnoză s-a oferit să-l ajute. Sub stare de hipnoză, Edgar a putut vorbi, dar nu şi după hipnoză. Însă ajutorul i-a venit din partea unui tânăr, Al Layne, pasionat de medicină şi hipnoză şi care locuia în acelaşi oraş cu el. Layne l-a povăţuit pe Edgar să intre în transă prin autohipnoză, după care i-a sugerat să privească în interiorul corpului său şi să descrie ceea ce nu este în regulă la nivelul gâtului. Cayce s-a conformat şi, în stare de autohipnoză, a spus: "Constatam o paralizie parţială a coardelor vocale, provocate de o tensiune nervoasă prea mare. Ar trebui să sugerăm corpului amplificarea circulaţiei sângelui din zona bolnavă timp de câteva minute". Layne s-a supus, la rândul său, indicaţiei acestuia şi a spus: "Circulaţia sangvină vizează gâtul, ea va iriga organul bolnav şi va vindeca astfel boala". În acel moment, gâtul lui Cayce s-a înroşit pentru câteva minute, după care în aceeaşi stare de transă el a afirmat: "Boala s-a vindecat. Acum sugeraţi circulaţiei sangvine să revină la o stare normală, apoi corpului să se trezească". Layne s-a conformat, şi Edgar s-a trezit, putând să vorbească din nou.

VINDECĂTOR FĂRĂ VOIE
După această autovindecare, prin acelaşi ritual l-a vindecat pe Layne de o afecţiune la stomac pe care acesta a tratat-o la doctori ani în şir fără succes. Astfel

s-a deschis lungul drum de vindecător al lui Edgar Cayce, vindecător fără voie. Diagnostica şi dădea sfaturi zilnic pentru tratamente. Layne făcea programările consultaţiilor şi pregătea remediile indicate de Cayce. El studiase medicina şi se pricepea s-o practice, dar nu avea o diplomă oficială. Edgar ar fi renunţat la aceste tratamente de frica vreunei greşeli făcute în tratarea bolnavilor, dar de fiecare dată când se hotăra să nu mai dea consultaţii îşi pierdea vocea. De fiecare dată şi-o recăpata dacă accepta să primească din nou bolnavi. Ulterior, a ajuns la performanţa de a stabili diagnostice şi să recomande tratamente pentru persoane aflate la sute de kilometri depărtare. Mai târziu, evantaiul de comunicări s-a extins de la problemele medicale la filosofie, istorie, religie etc. Nenumăratele profeţii făcute au fost atât din memoriile Pământului, cât şi din viitor. Întrebat cum reuşeşte să facă aceste lecturi sau comunicări, el a răspuns că se deplasa în acea stare de transă într-o bibliotecă misterioasă în care s-a păstrat tot ce-a existat de la începutul lumii. Acolo răsfoia o carte în care era scrisă povestea fiecărei fiinţe omeneşti, a fiecărei fiinţe vii, a fiecărui eveniment. Era cartea memoriei Akasha. Spunea el la un moment dat: "Ajung într-o clădire mare, în sala Arhivelor, unde o mână îmi întinde o carte deschisă la pagina care priveşte cutare entitate sau cutare eveniment şi nu-mi rămâne decât să citesc".