S-a născut în România

Atenţiune! Atenţiune! Luaţi toate măsurile de precauţie! Se anunţă o nouă furtună de idei. Închideţi imediat orice creier! Faceţi provizii importante de prostie şi nu părăsiţi nici un moment posturile. Cei care nu rezistă să fie înlocuiţi cu alţii fără urme de idei. Numai astfel veţi rezista vremurilor acestea. Dormiţi liniştiţi, ne ocupăm noi de problemele voastre.

Ce tot scrii tu acolo? Mă întreabă mirată conştiinţa. Bănuiesc, spune ea, că nu te referi la români. Poţi spune despre ei că duc lipsă de orice, dar nu de idei. Aşa că nu poţi găsi prea mulţi fără idei.

Şi are dreptate conştiinţa mea. Marile invenţii ale omenirii, de-a lungul timpului, sunt creaţii ale minţii româneşti. Românul s-a născut inventator, dar partea rea este că nu şi-a putut materializa ideile, în general, în ţara sa. Iar de realizările sale s-au bucurat alţii. Şi asta pentru că la noi domneşte proverbul "Să moară capra vecinului!", iar la orice se spune "merge şi-aşa". Nu suntem uniţi şi nu ştim să ne apreciem valorile, din care cauză le pierdem. Nu degeaba s-a răspândit proverbul "brânză bună în burduf de câine". Dar asta e, ce să-i facem?

Vă întrebaţi, poate, ce au invenţiile cu paranormalul? Invenţiile sunt realizate pe baza unor idei venite din comunicarea cu Memoria Universului. Acolo se găsesc atemporal toate informaţiile trecute, prezente şi viitoare din Univers. Cei care au această capacitate de comunicare au posibilitatea să culeagă informaţiile, dintr-un anumit domeniu, prin intermediul undelor alfa ale creierului. Astfel, când sunt prezente aceste unde, ideile pot trece din emisfera cerebrală a intuiţiei în cealaltă, corespunzătoare analizei şi sintezei, unde sunt preluate şi realizate materializările lor. Unii dintre marii inventatori ai lumii au recunoscut că invenţiile lor s-au născut prin acest tip de comunicare.

Mendeleev a afirmat că a visat tabelul care-i poartă numele, după ce s-a chinuit multă vreme să-l creeze. Kekule a spus că a descoperit formula benzenului în urma unui vis. Edison, care avea ca pregătire doar câţiva ani de şcoală, a realizat unele din invenţiile sale cu ajutorul mediumului Edgar Cayce. De asemenea, Tesla avea capacităţi de comunicare extrasenzoriale.
Românii, descendenţii celei mai vechi civilizaţii, au, în general, această deschidere către comunicarea paranormală, conştienţi sau inconştienţi. Inventica românească a fost şi este pe primul loc în lume.

Puţini ştiu că Nikola Tesla, poate unul dintre primii zece inventatori, ca valoare, din lume, a fost de origine română. S-a născut într-un sat de români de pe teritoriul Croaţiei de astăzi, la data de 10 iulie 1858. Tatăl său era preot ortodox, iar mama, Gica, avea o inteligenţă nativă sclipitoare. Nicolae, cum i se spunea până să ajungă în America, vizualiza invenţia în minte, iar când o realiza practic, produsul minţii sale era perfect, fără a mai fi necesare îmbunătăţiri. A fost pionier al roboticii, radioului, fizicii generale şi nucleare, electronicii, calculatoarelor, balisticii, curenţilor de înaltă frecvenţă, curentului alternativ, câmpului magnetic rotativ, motoarelor electrice, wireless-ului, vehiculului cu decolare verticală, contactului cu alte civilizaţii şi al obţinerii de semnale radio repetate, recepţionate din spaţiul extraterestru. A fost coordonator o perioadă de timp în cadrul Experimentului Philadelphia.

Cu ajutorul lui s-a realizat prima hidrocentrală de curent alternativ din lume, pe Cascada Niagara. Turbina Tesla, motorul electric Tesla, ca principii de funcţionare, stau la baza majorităţii aparatelor electronice de astăzi. El a descoperit un tip de energie care, dacă ar fi fost folosită, ar fi putut duce la falimentarea celor ce realizau câştiguri din energia obţinută din petrol şi electricitate, descoperire care i-a pricinuit mari probleme. Iată că şi atunci, invenţiile revoluţionare care ar fi putut clătina imperiile economico-financiare erau ascunse în safe-uri, nefiind puse în practică, iar respectivii inventatori trebuia să dispară.

De asemenea, puţini cunosc faptul că Turnul Eiffel a fost construit după o tehnologie inventată de inginerul român Gheorghe Panculescu. Alexandru Gustave Eiffel aprecia ca turnul nu s-ar fi putut construi dacă nu ar fi aflat de tehnica inovatoare a inginerului român, cu care a colaborat şi pe care l-a vizitat la Vălenii de Munte, judeţul Prahova. Mai mult, construcţia turnului s-a realizat cu oţelul fabricat la Reşiţa şi la Ghelar, judeţul Hunedoara. Pe piesele ce compun celebrul turn stă scris: "Made in Resita - Romania".

Racheta cu trei trepte nu este o invenţie a secolului al XX-lea, ci a secolului al XV-lea. Conrad Haas din Sibiu, în 1555, experimenta lansarea ei în prezenţa a mii de spectatori, execuţia rachetei fiind realizată după proiectul său. Tot lui îi aparţine şi inventarea Aripilor Delta. Mai târziu, în 1920, tot un român, inginerul Gheorghe Botezatu, a calculat traiectoriile posibile Pământ - Lună, folosite ulterior la programele Apollo. De altfel, unele dintre programele americane de zboruri spaţiale au avut şi au directori de origine română.

Invenţiile din domeniul aviaţiei, încă de la început, aparţin tot românilor. În 1879, Victor Tatin a proiectat primul model experimental de aeroplan. În 1881, Alexandru Ciurcu obţinea în Franţa brevetul pentru posibilitatea zborului cu reacţie, iar în 1886 el construia prima ambarcaţiune cu reacţie. La data de 18.03.1906, Traian Vuia a efectuat primul zbor cu un vehicul mai greu decât aerul, construit de el. Acesta avea trenul de aterizare pe roţi cu pneuri. În 1909, Tache Brumărescu breveta elicopterul şi biplanul monomotor cu trei elice. În 1910, în luna iunie, Aurel Vlaicu lansa primul avion cu fuselaj aerodinamic. În acelaşi an, Henri Coandă realiza primul zbor al unui avion cu reacţie, construit de el, apoi, în 1933, el a realizat aerodina lenticulară (farfuria zburătoare), iar în 1938 a descoperit Efectul Coandă şi lista invenţiilor româneşti din aviaţie poate continua.

Extracţia şi prelucrarea petrolului îşi are şi ea originea în România. Statisticile mondiale au arătat că în 1857 se extrăgeau deja în ţara noastră 275 tone de petrol. Exemplul nostru a fost urmat de SUA în 1859, Italia, în 1860, Canada, în 1862 şi Rusia, în 1863. Primele instalaţii de prelucrare a petrolului au fost realizate tot în România, în anul 1840. În 1856, Marin Mehedinţeanu începea la Ploieşti construcţia aşa-numitei "Fabrica de Gaz". Primul oraş din lume iluminat cu petrol a fost Bucureştiul, în anul 1858, an în care s-a construit şi prima rafinărie. În noiembrie 1884, Timişoara devenea primul oraş european iluminat cu energie electrică.

În anul 1908, academicianul Nicolae Vasilescu Karpen inventa "pila Karpen" care produce energie electrică, fără întrerupere, şi astăzi. În 1927, Petrache Poenaru, fost secretar a lui Tudor Vladimirescu, inventa "tocul rezervor" sau stiloul de astăzi. În 1906, Augustin Maior transmitea pe o singură linie telefonică cinci convorbiri simultane, la 15 kilometri depărtare, inventând astfel telefonia multiplă. În 1918, George (Gogu) Constantinescu întemeia o nouă ştiinţă, sonicitatea. La sfârşitul primului deceniu al secolului al XX-lea, Ştefan Procopiu inventa magnetonul, iar în decembrie 1921 descoperea depolarizarea luminii, fenomen cunoscut sub numele de "fenomenul Procopiu". Un alt savant român, Ştefan Odobleja a devenit părintele ciberneticii generale. În 1962, Ion Agârbiceanu realiza primul laser cu gaz (He-Ne), cu radiaţie infraroşie.

Radioactivitatea este tot o descoperire românească a unei savante de la Facultatea de Ştiinţe Bucureşti, unde a şi înfiinţat atunci catedra de radioactivitate din cadrul facultăţii. Însă criterii subiective au dus la recunoaşterea paternităţii acestei invenţii şi acordarea Premiului Nobel lui Marie Curie. Acelaşi lucru s-a întâmplat cu Nicolae Paulescu, descoperitorul insulinei în 1921, Premiul Nobel fiind atribuit unor canadieni, şi cu Ştefan Procopiu în ceea ce priveşte descoperirea magnetonului, care a fost atribuită lui Niels Bohr. Justin Capră, în mintea căruia arde permanent focul inventivităţii, a fost marginalizat chiar de forurile din propria-i ţară, spre bucuria şi beneficiul altor state. De exemplu, din 1958 el a realizat "rucsacul zburător", pe care şi l-au însuşit americanii în 1961 sub numele de "centura zburătoare".

Este un sistem care se ataşează pe spatele unei persoane, cu ajutorul căruia aceasta poate zbura. Justin este mai mereu prezent cu noutăţi la saloanele de inventică. Fizicianul Sandu Popescu a reuşit primul teleportarea unei particule. Doctorul fizician Eugen Pavel, de la Institutul de Fizică Atomică Măgurele, a inventat un CD-ROM din sticlă, având o capacitate de 15.000 de ori mai mare faţă de cele actuale. Pe 5 CD-uri, de acest tip, se pot stoca informaţiile din întreaga Bibliotecă a Academiei Române, fiind garantată calitatea înregistrării pe timp de 5.000 de ani.

În domeniul medicine, doctorul Paulescu nu este singurul cu realizări mondiale. În 1885, Victor Babeş scria primul tratat de bacteriologie din lume. În 1910, Gheorghe Marinescu descoperea tratamentul paraliziei generale. În 1913-1916, Ioan Cantacuzino producea vaccinul antiholeric. În 1922, C. Levediti şi Sazevac găseau tratamentul împotriva sifilisului. În 1952, Ana Aslan crea celebrul Gerovital H3, cu care a tratat nenumărate personalităţi din întreaga lume. Doctorul Emil Palade a primit Premiul Nobel pentru medicină, el fiind şi un exponent al exportului de inteligenţă românească, România fiind şi aici pe primul loc în lume. NASA este plină de specialişti români, iar la Microsoft a doua limbă vorbită este româna. De ani buni, premiile de la saloanele internaţionale de inventică sunt acordate românilor, în proporţie de până la 75%, perioadă în care finanţarea cercetării româneşti s-a diminuat până spre desfiinţare. Şi din acest punct de vedere suntem unici în lume.