Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conferința „Smart Cities - Safe Future, Soluțiile care ne vor schimba modul de viață”, organizată ieri de Antena 3 CNN în cadrul platformei România Inteligentă, a fost un prilej pentru administrațiile locale de a-și prezenta proiectele de digitalizare menite să ușureze interacțiunea dintre cetățeni și ele. De asemenea, au participat reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Digitalizarea României (ADR) și ai unor companii specializate în soluții smart, iar dezbaterile au pus un accent deosebit pe pasul următor de dezvoltare pe care trebuie să-l facă România și anume interoperabilitatea sistemelor digitale adoptate la nivelul diverselor entități. Acesta este un aspect esențial al dezvoltării orașelor viitorului, având un impact major asupra modului în care oamenii trăiesc, muncesc și interacționează.
Dragoș Vlad, președinte ADR: „Sper ca la începutul lunii martie să venim cu platforma de interoperabilitate”
„Soluțiile digitale trebuie promovate, întreținute nu doar financiar, ci și cu un al doilea nivel de dezvoltare – interoperabilitate, urmând nivelul trei de a dezvolta mecanisme AI pentru a avea funcții și servicii de ajutor pentru cetățeni. Aici avem un exemplu, RO-ALERT, dedicat oamenilor pe o zonă. Suntem la început de drum. Pe lângă dobândirea de competențe pentru a face față provocărilor tehnologice, trebuie să trecem de la sisteme insulare către concepte de «mobile first». Trebuie să ajungem aproape de cetățean, ghișeul.ro să fie în buzunar. Nu putem vorbi de Smart City fără o conectivitate bună. Azi suntem în topul european, iar azi orașele mari se dezvoltă, dar zonele limitrofe încă au probleme. Aici încă avem acele zone pe care noi le numim zone albe în ceea ce privește conectivitatea.
Al doilea nivel constă în aducerea serviciilor publice pe terminale mobile, se vorbește de «mobile first». De asemenea, interconectarea sistemelor este esențială. Sper ca la începutul lunii martie să venim cu platforma de interoperabilitate, al doilea punct de inflexiune după cloud-ul guvernamental. Proiectul e depus spre finanțare. Fiecare primărie are nevoie de informații de la diverse direcții și instituții, baze de date – este o nevoie și va fi un instrument util pentru a utiliza informații validate. Mecanismul e de la sistem la sistem, fără acțiune umană și abia atunci putem spune că dosarul cu șină a dispărut în administrația publică locală. Ghiseul.ro în pandemie a atins un vârf, dar are o limitare. Conceptul de identitate electronică - ROeID (platforma software centralizată pentru identificare digitală – n. red) e un alt mod de a accesa servicii locale și guvernamentale. Cu ROeID propunem o identificare mult mai ușoară, fără a fi nevoie de un card bancar. Identitatea electronică e un produs oferit gratuit pentru cetățeni – azi avem 17 conectivități active pe platforma ROeID, aproximativ 40 de protocoale în așteptare și vreo 70 de alte cereri în așteptare”, a declarat Dragoș Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României în cadrul conferinței România Inteligentă „Smart Cities – Safe Future, Soluțiile care ne vor schimba modul de viață”.
Cătălin Dumitru, Primăria Sectorului 4: „Avem aplicația unde sunt toate direcțiile integrate în același loc”
În 2019 am început cu un program fără cozi la ghișeu. Suna foarte bine, însă era complicat să-l implementăm. Atunci, la taxe și impozite locale chiar puteai la propriu să mori, să fii călcat în picioare. Erau mii de oameni care stăteau la cozi în frig, să-și plătească taxele. De aici a început totul. A fost implementat treptat, dar și cu un pic de șoc, pentru că nu poți face schimbări fără șoc. Am fost manager în două dintre cele mai mari bănci din România, în 2010, când a fost șocul digitalizării - ne gândeam cu oamenii, cum se vor descurca. S-au descurcat foarte bine. Ce părea imposibil s-a întâmplat într-o lună de zile. Asta se întâmplă acum, sunt milioane de tranzacții. Digitalizarea este integrată într-o aplicație unde oricine e la un click distanță pentru orice serviciu are nevoie. De asemenea, interacțiunea cu cetățeanul, sesizările, toate sunt pe platforme digitale. Timpul s-a redus cu 70-80-90%. Asta înseamnă digitalizare, înseamnă eficiență, înseamnă reducerea stresului. Dar nu suntem obtuzi, închiși în online, am păstrat hibrid acolo unde cetățeanul trebuie să fie auzit, audiențele de exemplu. În momentul acesta nu există «pending» (n.red. - în așteptare). Marea mea surprindere, când am venit din privat și mă așteptam cu frică să-mi văd echipa am reușit să facem toate proiectele. Lucrăm intens cu toate direcțiile din primărie pentru a aduce și alte servicii la același nivel cu digitalizarea. Sunt deja în lucru, avem aplicația unde sunt toate direcțiile integrate în același loc. Distribuția locurilor de parcare este gestionată exclusiv online, sunt peste 65.000 de locuri de parcare gestionate. Toate contractele se generează automat din sistem. Oamenii utilizează POS-ul în piețe, leușteanul se poate plăti cu cardul. Și licitațiile, și autorizațiile, toate sunt exclusiv online. În plus totul e foarte intuitiv, nu trebuie să fim experți ca să folosim procesul”, a declarat la rândul său Cătălin Dumitru, responsabilul proiectelor Smart City din cadrul Primăriei Sectorului 4 din Capitală.
Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2: „Sectorul 2 este restanțierul Bucureștiului în ce privește digitalizarea”
Digitalizarea este esențială pentru a eficientiza interacțiunea cetățeanului cu instituțiile statului și pentru a-l aduce pe acesta mai aproape de stilul de viață cu care este obișnuit. Declarația aparține primarului sectorului 2, Rareș Hopincă, care consideră că instituția pe care o conduce e în urmă la acest capitol, însă poate recupera rapid decalajul. „Subiectul interacțiunii digitale dintre cetățean și autorități e în top. Firesc, oamenii își doresc ca comportamentul din viața de zi cu zi să fie replicat și în relația cu autorități, inclusiv cu primăria. Sunt foarte multe restanțe în Primăria Sectorului 2, aș îndrăzni să spun că Sectorul 2 e restanțierul Capitalei în ce privește digitalizarea. Principala preocupare e ca zonele frecvente să fie transpuse și în mod digital. Sunt în general pasionat de târgurile de digitalizare, am participat la multe dintre acestea și am o constatare recentă, din noiembrie de la târgul de la Barcelona. În acest moment administrațiile europene nu mai pun accentul pe problema colectării de date, ci pe modul în care datele deja colectate sunt folosite pentru a îmbunătăți viața cetățenilor. Noi nu suntem la momentul acela, noi încă colectăm date. Ne dorim ca prin noul sistem de monitorizare video să monitorizăm inclusiv starea asfaltului și pe baza informațiilor colectate să planificăm investițiile. Avem tehnologia, nu avem infrastructura, dar sperăm să o avem curând. Există rezistență la schimbare în orice organizație, e o provocare a oricărui manager. Comunicarea ajută ca schimbarea să se producă real, nu mimată. Dincolo de rezistență există frica pierderii locului de muncă, una legitimă. În general schemele de personal au fost în timp umflate, astfel încât sunt atribuții care se dublează sau chiar triplează, atribuții care vor fi preluate în timp de tehnologie. A treia componentă e fenomenul de mică corupție. Acolo unde e lăsat spațiu de subiectivitate există și risc de corupție. Toate cele trei lucruri sunt de combătut”, a declarat Rareș Hopincă.
Pe măsură ce orașele devin mai conectate, crește și riscul atacurilor cibernetice. Orașele inteligente sunt interconectate prin diverse dispozitive și rețele, iar acestea pot deveni ținte ale hackerilor sau ale altor amenințări cibernetice. Asigurarea unei securități robuste și protejarea datelor cetățenilor și ale infrastructurii critice este o provocare constantă pentru administratorii acestor rețele digitale.
Citește pe Antena3.ro
„Schemele instituțiilor de stat nu pot performa cum sunt acum, e momentul să adoptăm aceste tehnologii și să avem un stat mai suplu. Nu investițiile sunt problema, nu fondurile sunt principala problemă. Problema e de a convinge oamenii că asta e soluția. În București-Ilfov avem fonduri pe care le putem accesa. Aș spune mai degrabă că voința e principala problemă în administrația publică locală”
Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2
Lia Olguța Vasilescu, primarul municipiului Craiova: „Marea provocare pentru cei care au accesat fonduri din PNRR e să se încadreze în termen”
Prezentă la dezbaterii, Lia Olguța Vasilescu, primarul municipiului Craiova, a spus că legislația este una dintre piedicile digitalizării, în condițiile în care în restul Europei planificarea și realizarea investițiilor se realizează în perioade de timp mult mai scurte. „Marea provocare pentru cei care au accesat fonduri din PNRR e să se încadreze în termen, e foarte scurt termenul pentru ce înseamnă documentație și licitație. Dacă vrei să construiești un spital, doi ani și două luni documentație și licitație și opt luni construcția. Ar trebui făcută o relaxare în legislație pentru a ne ajuta. Dacă ne uităm în alte părți nu apar aceste probleme, am fost șocată când am vorbit cu primari din Polonia cât de rapid se mișcă ei. Noi ne-am apucat în pandemie să accesăm fonduri europene pentru măști și am accesat pentru două milioane de măști. Ne-am apucat prin 2021 și s-a terminat pandemia până să semnăm contractul… Scria toată presa că a înnebunit primăria. A trebuit să renunțăm la o mare parte din contract. Dar ca să înțelegem, și în perioadă de criză a durat aproape doi ani de zile. Digitalizarea ne ajută foarte mult. Noi suntem deja conectați cu ROeID, orice cetățean poate depune documente online, interacționa cu angajați prin chat. Noi continuăm să investim în tehnologie, ne dorim ca și telefonul cetățeanului să fie digitalizat – cetățeanul să intre pe o hartă și să semnaleze unde e problema. Transportul în comun e șansa mărilor orașe. În București e un trafic infernal și nu pot să nu compar cu ce se întâmplă în UE. Acolo nu se mai investește în parcări și pasarele, decât pietonale. Noi am încercat să construim un pod peste o cale ferată și n-am reușit să convingem CE pentru finanțare decât dacă e folosit de autobuze verzi. La Primăria Craiova am găsit mai multe soluții – de la tomograful pentru sănătatea arborilor până la achiziția de panouri fotovoltaice pentru tot ce înseamnă consumul în oraș. Este una dintre soluțiile pe care le-am dorit foarte mult, avem un târg de Crăciun și aveam de dat explicații de ce consumăm atât de mult. Anul trecut am lucrat foarte mult pe AI la târg și vrem și mai multe soluții de acest tip. Și noi țintim către Singapore și avem pregătite câteva investiții așa cum le-am văzut acolo”, a declarat Lia Olguța Vasilescu în cadrul conferinței România Inteligentă „Smart Cities – Safe Future, Soluțiile care ne vor schimba modul de viață”.
Primăria Sectorului 2 va face un studiu de trafic în sector împreună cu o companie japoneză pentru a stabili cele mai bune opțiuni pentru decongestionarea traficului.
„În România lucrurile se mișcă destul de bine. Tehnologia e într-o dinamică căreia trebuie să-i facem față. Pe de-o parte legislația, pe de altă parte sistemele. Avem și provocări, însă căutăm să le facem față și să răspundem celor mai înalte standarde. Ne-am luat ca țintă cerințele din Singapore. Ca să faci un autobuz ai nevoie de 2-3 ani de zile. Noi avem un model nou cu care căutăm să răspundem cerințelor legislative care vor intra în vigoare. Vrem să-l lansăm în toamnă la târgul de profil de la Bruxelles. Sunt foarte multe provocări în utilizarea mijloacelor publice de conectare. (...)Toate pregătirile le facem de trecere cât mai ușoară către hidrogen. Așteptăm să se dezvolte producția de hidrogen în cât mai multe UAT-uri astfel încât să trecem de la electrice la autobuze pe hidrogen. Soluția de trecere o avem”.
Mircea Cirț, antreprenor ATP Trucks Automobile, singurul producător român de autobuze electrice
