Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Evoluțiile tehnologice schimbă în ritm rapid piața muncii. Dispar meserii și apar altele noi, iar pentru aceasta societatea românească trebuie să fie pregătită. Cum poate să răspundă învățământul românesc acestor provocări, cum se adaptează companiile și ce angajați caută, dar și ce așteptări au tinerii care intră pe o piață a muncii tot mai competitivă au fost subiectele centrale ale conferinței RO 3.0 „HUMAN REVOLUTION 2025, provocări și soluții pentru piața muncii din România”, organizată ieri de Antena 3 CNN.
Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii: 2025 e un an al provocărilor
Anul 2025 este un an al provocărilor și principalul obiectiv al Ministerului Muncii este acela de a ajuta la dezvoltarea resursei umane pentru a putea dezvolta piața muncii și, implicit, pentru a dezvolta România, spune ministrul Muncii. Invitată în cadrul conferinței RO 3.0 „HUMAN REVOLUTION 2025, provocări și soluții pentru piața muncii din România”, Simona Bucura Oprescu s-a arătat optimistă că 2025 va fi un an al evoluției. „Anul 2025 trebuie să fie un an al evoluției în ceea ce privește piața muncii și revoluția să fie dublată de o evoluție pentru ca toate celelalte aspecte să aibă o îmbunătățire. Cifrele ne ajută. La sfârșit de 2024 avem aproape un milion de contracte de muncă mai multe decât acum 10 ani, un număr record de angajați, de circa 5,7 milioane. Pentru 2025, inclusiv noi, Ministerul Muncii, venim cu programe finanțate din fonduri europene care să ne permită menținerea și creșterea competitivității angajatorilor. Pe piața forței de muncă o nevoie importantă e forța de muncă calificată în rândul tinerilor. Pentru tinerii sub 30 de ani finanțăm programe de ucenicie. 2025 e un an al provocărilor și trebuie să punem împreună nevoia de dezvoltare a României cu nevoia de a ne dezvolta resursa umană pentru a avea dezvoltare. Împreună cu colegii de la Ministerul Educației, încă de anul trecut implementăm un mecanism de reconectare, de anticipare a nevoilor pieței muncii. Punând cap la cap nevoile angajatorilor cu ceea ce învățământul oferă, venim cu un mecanism de anticipare care să ducă la forță de muncă calificată și o legătură reală între ce reușește sistemul de educație să ofere și ce au nevoie angajatorii. De asemenea, pe formarea profesională a adulților ținta e să reușim să venim cu cât mai mulți angajați calificați. Anul trecut aproape 190.000 de români și-au găsit un loc de muncă prin ANOFM”, a declarat Simona Bucura Oprescu.
Daniel David, ministrul Educației
„Pornesc de la două mituri pe care vreau să le discut. Mulți credem că educația trebuie să genereze specialiști care să se integreze pe piața muncii unde au studiat și poate să iasă și la pensie de acolo. Dinamica prezentă este alta. Absolvenții trebuie pregătiți într-o logică care se adaptează la schimbările care au loc pe piața muncii. Planurile-cadru pe care le discutăm fix asta încearcă. Există o ruptură între ce facem în zona educațională și ce se cere pe piața muncii. Sunt piețe și piețe, universități și universități. Nu putem generaliza. Am discutat cu angajatorii din Cluj și-mi spun că „studenții nu știu programul X”. Universitățile nu îți formează oameni după fișa postului. Într-o societate de secol 21, cine gândește prin perspectiva acestor două mituri nu gândește în logica secolului 21. În România, conform noilor legi din domeniul educației, e obligatoriu până la nivel de liceu. Cu planurile-cadru încercăm să aducem specializare în zona tehnologică, numărul de ore de practică să crească pentru a avea acces pe piața muncii. Este o schimbare grea, dar trebuie făcută”, a subliniat Daniel David, ministrul Educației. Reforma învățământului pregătită de minister prevede, printre altele, ca până în iunie, universitățile trebuie să-și stabilească și să-și declare propria misiune academică. Cele trei misiuni pe care le și le vor putea asuma universitățile sunt:
-
De educație
-
De educație și cercetare (cercetarea include, în sensul ordinului, și creația artistică, în cazul universităților cu profil artistic)
-
De educație și cercetare avansată
De asemenea, în cursul lunii mai ministerul va prezenta concluziile sale privind situația învățământului și a cercetării, iar după acest diagnostic, vor fi propuse 10-12 măsuri de reformă, a mai spus ministrul.
Radu Oprea: „România era cunoscută pentru faptul că aveam forță de muncă înalt calificată și nu foarte bine plătită. Acest avantaj a dispărut”
România trebuie să aducă valoare adăugată în economie inclusiv prin capitalul uman, a spus, la rândul său, șeful cancelariei premierului, Radu Oprea. Invitat în cadrul conferinței, acesta a declarat că e un lucru bun că România nu mai este cunoscută pentru faptul că aveam forță de muncă înalt calificată și nu foarte bine plătită.
„Este vorba despre a aduce valoare adăugată în economie, inclusiv prin capitalul uman. Dacă vorbim despre piața muncii e important numărul actorilor și constatăm că una din îngrijorările lor e accesul greu la forță de muncă calificată. Întotdeauna e vorba și de cât plătim această forță de muncă. România era cunoscută înainte și avea un avantaj competitiv pentru forța de muncă calificată și salariile mici. Nu mai e cazul. Salariul mediu a fost anul trecut peste 1.100 de euro, care reprezintă un răspuns pentru mediul de afaceri. Atunci când sunt în dilemă, dacă ne uităm pe îngrijorările pe care le au forța de muncă calificată e una dintre ele, lipsa ei. Cum faci să o menții? Retenția este cea mai ieftină formă de a ține personalul calificat. Cum faci să-l ții în firmă - creșterea salariului e una dintre aceste măsuri. Inclusiv creșterea salariului minim pe economie - e una dintre măsurile pe care le-a luat guvernul pentru a încuraja forța de muncă calificată.
A început să vină forță de muncă mai mult decât pleacă. Avem nevoie în continuare de forță de muncă, de aceea există contingentul de 100.000 de lucrători străini, stabilit împreună cu mediul de afaceri, astfel încât să răspundă nevoilor pe care le avem în România.
Sunt multe provocări. Vine, vrem nu vrem, AI e peste noi, transformările vor fi rapide și cred că nimeni nu poate cuantifica care va fi impactul real. Vor veni pe piața muncii provocări din partea sistemului bugetar, sunt reduceri ale numărului de bugetari în diverse instituții. E nevoie de o echilibrare, pentru că s-au făcut multe noi angajări – 23.000 anul trecut”, a spus Radu Oprea.
Gabriel Stanciu, ALSTOM: Viitorul României constă în a vinde inginerie, nu în a face producție de dragul producției
Gabriel Stanciu, Director General pentru România, Bulgaria și Republica Moldova al companiei ALSTOM, a vorbit în cadrul conferinței despre provocările anului 2025 în privința forței de muncă în domeniul transportului feroviar. „Anul acesta e prima dată când sectorul privat angajează mai mult decât sectorul de stat, care e cunoscut că utilizează foarte multă forță de muncă”, a spus reprezentantul ALSTOM. „Eu vin din calea ferată, un domeniu clasic la prima vedere, însă impactul tehnologiei în ultimii 20 de ani e covârșitor. Asociația industriei feroviare trece de 40.000 de oameni, în timp ce sectorul public a rămas un pic sub această cifră. Avem investiții foarte mari în domeniu - coridorul paneuropean Rin-Dunăre, de la Constanța la Rotterdam, și la fel echipăm operatorii cu material rulant nou. Aceste tipuri de proiecte degajă investiții de peste două miliarde de euro. Noi avem deficit în calea ferată de mii de angajați. La ALSTOM din 2019 până azi ne-am înmulțit de patru ori și încă avem deficit. Angajăm circa 200 de ingineri pe an - suntem unul dintre pionierii învățământului dual. Nu căutăm oameni foarte calificați, căutăm interpretarea modernă a omului „multilateral dezvoltat”. Oameni care să fie curioși și să înțeleagă cum e cu sculele digitale. Odată cu această revoluție adusă de AI trebuie să știi ce să întrebi un model de AI decât să faci cu mâna ta. Concurentul nostru azi nu mai e firma care face același lucru, ci probabil o filială a unei multinaționale care face inginerie în India. La asta trebuie să ne gândim când facem proiecții de viitor. Lumea s-a schimbat, noi ca manageri și sectorul public trebuie să reconturăm ce știam până acum”, a spus acesta.
„În acest context fiscal extrem de dinamic, pachetul de beneficii nu mai reprezintă doar un avantaj competitiv, ci o măsură strategică pentru companii pentru că urmăresc să rețină forța de muncă și să atragă forță de muncă nouă. Tichetele sociale sunt un astfel de element. Date colectate în 2024 arată că tichetele de masă sunt folosite în proporție de 100% în domeniul alimentar, ele diminuează decalajele sociale prin accesul pe care orice angajat îl are la hrană sănătoasă. În 2024 industria tichetelor de vacanță a generat în economia turismului cinci miliarde de euro. Tichetele culturale nu sunt foarte promovate, așa că deocamdată au un impact scăzut”.
Alexandra Barosso, compania Edenred România
„Antibiotice Iași lucrează activ la a implementa diverse acțiuni în ce privește resursa umană. Orientarea către tineri este o preocupare constantă. De la grădiniță le permitem copiilor să ne viziteze. Suntem în relație puternică cu inspectoratul școlar, accesul e facilitat an de an.
Al doilea mare stâlp e zona de practică. Aici ne orientăm către mediul preuniversitar, unde avem experiență și parteneriate pe tot ce înseamnă profesiile pe care noi le numim «rare». De la o generație la alta reușim să atragem elevi prin acest învățământ dual. Anul trecut, pentru că tot încercăm să găsim soluții, am pregătit proiecte și am obținut finanțare atât pentru mediul preuniversitar, 254 de elevi care vor desfășura stagii de practică, cât și pentru mediul universitar, 250 de studenți vor face același lucru. E important să formăm competențe esențiale în domeniul muncii. Din punct de vedere al locurilor de muncă vrem să creștem pentru că centrul de cercetare va crește. A treia zonă care ține de resursa umană - ne uităm și în propria curte și avem grijă de forța de muncă actuală. Avem peste 7-800 de tineri angajați în ultimii ani și suntem preocupați de dezvoltarea lor profesională și personală”.
Citește pe Antena3.ro
