Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acesta precizează că investițiile în energie sunt de lungă durată.
"Investițiile în energie sunt de durată, tehnologia înaintează dar investițiile se fac pe termene lungi. Evident că a existat întotdeauna o planificare. Însă peste toate vin crizele. Am avut o criză pandemică, cu o scădere a activității economice, nu numai la nivelul României, la nivel global, o scădere a prețului. Ajunsesem în 2020, în martie, și pe o bătălie OPEC și Federația Rusă, la un cost negativ al petrolului.
După aceea am avut războiul de agresiune, pe scară largă, din Ucraina, care vine și el cu niște modificări substanțiale, neplanificate de nimeni. În loc să avem o deschidere a conductei Nord Stream, avem aruncarea în aer a acelor conducte ,în loc să avem o furnizare a gazului - chiar din 2021 am avut o dezgolire completă a Europei de gaz pentru că depozitele erau deținute de Gazprom și nu le-a alimentat pentru că furnizările nu s-au făcut decât pe contractele pe termen lung și nu pe piața spot, în așa fel încât dacă anterior și Ucraina putea să se alimenteze de pe piața spot europeană, din acel moment există o constrângere pe Ucraina și pe UE.
UE s-a adaptat foarte repede la această schimbare și n-am avut o constrângere, sigur, prețurile au explodat, prețurile au venit cu faptul că gazul, petrolul, nu s-au mai livrat dar a fost și o decizie de sancțiuni la adresa Federației Ruse, cu lucruri foarte clare pentru a bloca finanțarea de către europeni a mașinii de război ruse în Ucraina.
Sunt costuri pe care ni le-am asumat, n-au fost simple. Ne-am asumat că și copii, și nepoții noștri, să trăiască într-o democrație, fie ea și imperfectă, cum o criticăm tot timpul, dar nu într-un regim de tip autoritar, în care să ni se spună ce să facem și să nu avem alegeri. S-au plătit prin inflație, prin alte mecanisme, însă pe dimensiunea energetică, capacitatea de adaptare a fost importantă", explică demnitarul.
Demnitarul a prezentat trei priorități pentru România în privința energiei.
"Există trei priorități, inclusiv prin angajamentele prin PNRR, pe celelalte zone de finanțare, inclusiv guvernamentală. Producția de energie este în prim plan. Al doilea, există o tendință de a valorifica la maximum ceea ce avem. Scopul este de a valorifica acest gaz. S-a vorbit despre independență energetică. Eu aș avea o mare reținere. Nu avem nevoie de independență energetică, avem nevoie ca energia pe care putem să o absorbim, să o valorificăm la maximum din punct de vedere industrial. Prefer să aduce gaz din Egipt, să-l băgăm în format NLG, dar dacă acest gaz pe care îl aducem în țară se poate transforma redeschizând Azomureș, în îngrățăminte chimice care sunt cerute de agricultură.
Produsele noastre agricole să nu fie doar exporturi de cereale și materie primă și să investim în industria alimentară din România. Haideți să ne hrănim în primul rând pe noi. Dacă este posibil ca producția internă, cre poate fi valorificată și la export, să valorifice la maximum resursele pe care le avem.
Al treilea punct este IT&C, noile tehnologii. Și avem marele avantaj de a deține resurse și rezerve de metale rare, care sunt extrem de căutate în toate aceste noi tehnologii.
Chestiunea coridorului și importului de gaze din Azerbaidjan nu e nouă. Este planificată în urmă cu 10-12 ani. Coridorul strategic est-vest Marea Neagră-Marea Caspică, cu aducerea gazelor din Kazahstan, Turkmenistan. Petrol din Kazahstan pentru că România are principal furnizor Kazahstanul, și nu Rusia, inclusiv la petrol. Producem 40% din cantitatea necesară azi dar ne gândim și la dezvoltarea de viitor", precizează acesta.
România include și Republica Moldova atunci când își calculează necesarul de gaze.
"În privința devenirii unui hub, este mai bine să devii în mod natural, să te recunoască cei din jur, decât să îți asumi lucruri pe care nu le poți acoperi. România când își evaluează necesarul include Republica Moldova. Este considerată ca și cum ar avea nevoie să fie întotdeauna susținută cu cantitatea de gaze de care are nevoie, interconectările de care are nevoie, cu energie electrică mai nou, cu cele trei interconectări, cu Bălți, SUceava și trebuie o linie de echilibrare Iași-Chișinău pe energie electrică.
Aceste lucruri dau posibilitatea relevanței strategice a României. Interconectarea cu Ucraina. În perioada de relansare economică , de reconstrucție, după război, când se va întâmpla, va avea nevoie de importuri de gaze, nu din Rusia, desigur. Avem BRUA și nevoia interconectării cu Serbia. Există și un studiu de transport pe Marea Neagră, varianta lichefiată, Georgia cu România. Se face studiu de fezabilitate", spune Iulian Chifu.
