Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prevenția este complet ignorată, iar acest lucru se vede în statisticile privind bolile grave. De exemplu, în România au ajuns să fie diagnosticați anual circa 200.000 de bolnavi de cancer, iar acest lucru se întâmplă în fazele avansate ale bolii, când tratamentele medicale sunt, în general, tardive. Pentru a încuraja românii să meargă la doctor periodic, cel puțin o dată pe an pentru un consult de rutină, este nevoie însă și de îmbunătățirea serviciilor medicale, accesibilizarea lor etc. Cum pot fi încurajați românii să-și schimbe percepția asupra medicinei preventive a fost tema conferinței naționale organizate ieri de către Antenei 3 CNN și cotidianul național Jurnalul sub egida proiectului editorial „România Inteligentă”. Exemplul ales a fost județul Ilfov pentru a demonstra că se poate, dacă există un parteneriat real între administrația locală și Ministerul Sănătății, dar și voință politică.
Având ca temă „Ghidul campaniilor și programelor de sănătate 2023 - ajutor real pentru pacienții din Ilfov”, conferința a prilejuit invitaților, responsabili din administrația locală a județului, oameni politici, medici, reprezentanți ai Ministerului Sănătății și ai pacienților să-și prezinte realizările și proiectele viitoare menite să îmbunătățească starea de sănătate a românilor și, în mod particular a locuitorilor din Ilfov. Vorbim despre județul cu cea mai rapidă creștere a numărului de locuitori din ultimii anii. De asemenea, tot ca o caracteristică, acesta este județul cu cea mai tânără populație din România, având cea mai mică vârstă medie din țară, de 38,6 ani, potrivit recensământului realizat anul trecut.
Sănătatea, o prioritate pentru CJ Ilfov
Consiliul Județean Ilfov a alocat anul acesta o sumă mare de bani pentru finanțarea sistemului de sănătate, 26 de milioane de lei. Pe lângă acești bani, administrația județului are pregătite și o serie de proiecte pentru atragerea de fonduri europene, inclusiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Prezent la dezbateri, Hubert Thuma (foto), președintele Consiliului Județean Ilfov, a menționat care sunt aceste proiecte și cum pot beneficia cetățenii din județul Ilfov de ele. „Pentru Consiliul Județean Ilfov, investițiile în sănătate sunt prioritare. Avem foarte multe investiții în derulare, o mare parte dintre acestea sunt din PNRR, dar și din buget propriu”, spune Hubert Thuma.
Anul trecut, la nivel național, spitalizările de zi au depășit pentru prima dată spitalizările continue, potrivit Adelei Cojan, preşedintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate
Spital nou la Buftea
Lista de priorități este deschisă de proiectul care vizează construirea unui nou spital la Buftea. Este vorba despre o investiție de 500 de milioane de euro din PNRR. Proiectul a obținut deja toate aprobările și va fi finalizat până în 2026. Odată cu realizarea lui, actualul spital va fi demolat.
„Ilfovul zâmbește”
Acesta este un proiect care va demara în cel mai scurt timp și el prevede acordarea unei sume de 3.000 de lei din bugetul CJ Ilfov pentru persoanele cu pensii mici, astfel încât ele să-și poată permite tratamente stomatologice. „Avem câteva programe care cred că sunt unice în România pe care le derulăm. Unul dintre aceste programe, la care țin foarte mult, este «Ilfovul zâmbește». Le venim în ajutor cetățenilor cu o pensie mică, dar aici trebuie să fim atenți pentru că este posibil să fie nevoie să mărim pragul, pentru că în clipa de față este 1.200 de lei și vom face niște analize și vom discuta și cu medicii stomatologi dacă putem să mărim pragul la pensiile sub 2.000 de lei. Le oferim acestora un sprijin financiar de 3.000 de lei pentru lucrări la stomatolog. Pensionarii depun dosarele la primării și cred că, în câteva săptămâni, după ce se face selecția, se pot adresa unui cabinet stomatologic care este în apropierea lor pentru a merge să își facă lucrările. Decontarea se va face direct la Consiliul Județean”, a precizat Hubert Thuma.
Transport gratuit la spital
Un alt proiect menit să faciliteze persoanelor în vârstă sau bolnave accesul la tratamente medicale este asigurarea transportului gratuit. „Mai avem un program care este unic în România și anume îi ajutăm pe cei care sunt în vârstă, bolnavi și care nu au cu ce să meargă la medic, le oferim transport gratuit. Este destul de dificil pentru ei, am observat acest lucru și atunci avem un număr pe care l-am pus la dispoziție, dumnealor se programează și trimitem o mașină care să îi ia, să îi ducă, în funcție de ce programări au la spital”, a punctat președintele CJ Ilfov.
Terapii cu animale pentru copiii cu autism
Tot ca o noutate, reprezentantul CJ Ilfov a mai menționat un proiect destinat ajutorării copiilor cu autism. „Avem un program în parteneriat cu un ONG, care se ocupă de copiii cu autism. Știm cu toții că toate costurile de tratament sunt foarte mari, mai ales părinții care se confruntă cu asemenea probleme nu știu de unde să o apuce, așa că am făcut un parteneriat cu un ONG, suntem încă la început, vom vedea cum evoluează și suntem dispuși să investim mai mulți bani în acest parteneriat. Aș dori să vă spun că avem și o asociere cu Consiliul Județean Giurgiu, prin care vrem să construim un centru pentru copiii cu autism. Este un centru integral cu hipoterapie, o terapie asistată de animale. S-a putut observa că este foarte eficientă și de aceea investim în asta. Consiliul Județean Ilfov vine cu o finanțare de 70%, Consiliul Județean Giurgiu cu o finanțare de 30%, locația fiind în județul Giurgiu, în zona de nord.
„Un alt lucru important îl reprezintă campaniile de screening, fie că vorbim de cancer sau tuberculoză.
Campaniile de screening trebuie încurajate. Să pui accent și să aloci resurse semnificative pentru screening, pentru diagnostic precoce, este ceea ce până la urmă duce la rezultatele de mortalitate mai scăzută, morbiditate mai scăzută, adică pacienți mai sănătoși, oameni care trăiesc mai mult și au o calitate a vieții mai bună. Un alt lucru important pe care vreau să-l spun, «Ilfovul zâmbește», este un proiect sincer, despre care vă spun că ar merita extrapolat. Este un proiect care poate fi replicat la nivel național, astfel încât toată România să zâmbească”.
dr. Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății
Plafoane majorate pentru tratamentele dentare
Un alt anunț important a fost făcut de Adela Cojan (foto), preşedintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). „Începând cu 1 iulie, plafoanele alocate pentru medicii stomatologi din toată ţara vor fi suplimentate, astfel încât să reuşim să acoperim serviciile de prevenţie a cariei dentare, ştiut fiind faptul că suntem ţara din Europa cu cel mai mare procent al cariei dentare, 99% din populaţie, ori cea mai bună intervenţie şi cea mai cost-eficace intervenţie pentru fondul social este aceea a prevenţiei. Au fost introduse sigilările în pachetul de servicii de dezvoltat pentru asistenţa medicală stomatologică. Plafoanele medicilor stomatologi sunt aproape dublate începând cu noul contract-cadru ce va fi implementat cu data de 1 iulie, cu o menţiune specială aceea a faptului că acest lucru va veni în întâmpinarea nevoilor de sănătate orodentară a populației din mediul rural mai defavorizată şi cu un nivel de acces la serviciile de sănătate mai redus”, a declarat preşedintele CNAS.
Apar evaluările de risc oncologic și cardio-vascular
Pornind de la o realitate nefastă, manifestată mai puternic în timpul pandemiei de covid, când s-a observat o creștere a cazurilor de bolile cronice, în special a afecţiunilor oncologice, CNAS vrea acum să pună în aplicare un program de evaluare a factorilor de risc asociat afecţiunilor oncologice și celor cardio-vasculare. „Tocmai de aceea şi fondul de Asigurări de Sănătate prin ierarhizarea priorităţilor de finanţare a mers către serviciile de medicină preventivă, către consultaţiile de prevenţie, stimulând şi cuantificând aceste pachete de servicii de sănătate care să cuprindă evaluarea factorilor de risc asociat afecţiunilor oncologice, dar şi afecţiunilor de risc cardio-vascular care în tabloul morbidității și mortalității din țara noastră se află pe primul loc. Este pentru prima oară când la nivelul cabinetului de medicină de familie, printr-o consultaţie de prevenție, vor fi identificați, printr-o discuție intimă cu pacientul, factorii de risc legați de consumul de alcool, de tutun, de comportamentul alimentar, de stilul de viață, de factorii de risc legați de profesie, de nivelul activității fizice pentru combaterea sedentarismului”, a precizat Adela Cojan. Acest serviciu care se va derula prin intermediul medicilor de familie și va permite realizarea unei riscograme pentru fiecare persoană va fi decontat din bugetul CNAS.
Inițiative care vor îmbunătăți tratamentele
Dreptul la medicina personalizată, dreptul la uitare (Legea supraviețuitorului), dosarul medical și „legea spitalului fără durere” au fost alte aspecte abordate în cadrul intervențiilor avute de senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc (foto). Dreptul la tratamente personalizate este extrem de important, el oferind posibilitatea medicului oncolog să aplice orice tratament care se pliază pe pacient în baza testelor genetice făcute, a precizat parlamentarul, subliniind că acest subiect face acum obiectul unui proiect de lege. Pe de altă parte, adoptarea unei legi care să prevadă dreptul persoanelor care au supraviețuit unei afecțiuni oncologice să aibă o viață normală este absolut necesară. Viitoarea lege a supraviețuitorilor ar însemna ștergerea din „cazierul” de sănătate a acestei afecțiuni după depășirea ei, fără ca aceste persoane să mai fie afectate de anumite evaluări sociale discriminatorii cum ar fi, de exemplu, accesul la un credit pentru o casă, a precizat aceasta. Pe de altă parte, apariția dosarului electronic al pacientului ar avea rolul de a sprijini medicii, în special în cazul unor boli grave, când diagnosticarea rapidă este esențială în lupta pentru viață. Instituirea lui pentru toate persoanele este prevăzută în legea privind planul național de luptă împotriva cancerului, dar proiectul este deocamdată întârziat din cauza volumului mare de muncă pe care îl include. Nu în ultimul rând, senatoarea Nicoleta Pauliuc a adus în discuție un alt proiect de lege al cărui inițiator este, și anume „Legea spitalului fără durere”. El pornește de la faptul că multor persoane le este frică de durerea pe care le-o provoacă o procedură medical și atunci este nevoie de abordarea într-un mod profesionist a acestui aspect, iar anestezistul joacă un rol esențial. „Dacă vom da acest mesaj că nu este ceva dureros venirea la medic, îi vom face pe oameni să vină mai ușor la acesta”, a mai spus parlamentarul PNL.
În România se fac la naștere patru teste genetice, în Italia 40, în Franța 20 și în Ungaria 12. Dacă și România ar face mai multe, am cunoaște bagajul genetic al copiiilor noștri și am ști pe ce zone să punem accent în strategiile de sănătate viitoare.
