Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Statisticile arată că astăzi 47.000 de pacienți așteaptă acces la tratamentele noi aflate pe lista neaprobată de Guvern din septembrie 2024, iar 700.000 de pacienți sunt expuși riscului de discontinuitate a tratamentului din cauza finanțării insuficiente a sistemului de sănătate. De asemenea, doar unu din cinci medicamente care sunt autorizate la nivelul UE în perioada 2020-2023 este disponibil și în țara noastră, iar toate aceste date arată că șansele la vindecare ale pacienților români sunt cu mult sub media UE. Tocmai de aceea, mesajul conferinței naționale „Eficiență și responsabilitate în sănătate – șanse în plus pentru pacienți”, organizată ieri de Antena 3 CNN în cadrul platformei România Inteligentă, a pus accentul pe necesitatea ca șansele de supraviețuire ale pacienților români, în cazul afecțiunilor tratabile, să se apropie de media europeană. Evenimentul, care a reunit decidenți din domeniul sănătății, reprezentanți ai Ministerului de Finanțe, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, medici, farmaciști, organizații de pacienți și companii din industria farmaceutică, a adus o serie de lămuriri în ceea ce privește strategia în domeniul sănătății a Guvernului Bolojan, dar și propuneri de soluții pentru eficientizarea sistemului pe fondul crizei financiare cu care se confruntă România.
Mihaela Tănase, unul dintre moderatorii conferinței, a atras atenția încă din debutul său asupra riscurilor reale cu care se confruntă sistemul. „Sistemul de sănătate din România trece printr-o mare provocare. Este o situație extrem de dificilă. Accesul la tratamente inovative este mult întârziat. Dar, mai mult de atât, din cauza slabei finanțări, există riscul ca peste 700.000 de pacienți care astăzi beneficiază de tratamente să nu mai poată avea acces la moleculele asigurate prin contracte cost-volum/cost-volum rezultat încheiate cu casele de asigurări, pentru că nu există finanțare”. Ea a mai subliniat că întârzierile la plata medicamentelor din farmacii devin o problemă cronică și că, deși criza bugetară cere măsuri de austeritate, sănătatea nu ar trebui să fie sacrificată: „Eficientizarea cheltuielilor este binevenită în sănătate, însă până la apariția unor reforme care chiar să conteze, trebuie să se asigure o bună finanțare. Altfel, această criză în sănătate se va adânci”, a subliniat Mihaela Tănase.
Controlul cheltuielilor și plata corectă a serviciilor medicale
Prezentă la dezbateri, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România, a subliniat că eficiența sistemului de sănătate trebuie să pornească de la un control riguros al cheltuielilor, dar și de la plata corectă a serviciilor medicale, în funcție de performanță. „Activitatea o eficientizăm și putem să monitorizăm parcursul pacientului, al serviciilor medicale și al cheltuielilor în egală măsură. Bineînțeles că un element foarte important este plata corectă, iar prin asta mă refer la plata pe performanță. Considerăm că o plată corectă este aceea pe performanța serviciilor medicale efectuate. Acest lucru ar cântări altfel și ar eficientiza alocarea fondurilor”, a spus președinta Colegiului Medicilor. Ea a atras atenția și asupra necesității unor achiziții centralizate și transparente, care ar reduce risipa și ar permite o monitorizare reală a resurselor: „Un sistem de achiziții centralizate ar putea să scadă cu certitudine risipa și să eficientizeze modul în care se fac achizițiile. Nu ar mai trebui să vedem diferențe nejustificate de preț pentru același dispozitiv medical, în funcție de locul în care s-a făcut achiziția”. Un alt punct esențial îl reprezintă reorganizarea spitalelor în funcție de criterii de eficiență, dar și susținerea continuă a resursei umane, „Trebuie să regândim organizarea spitalelor, astfel încât să răspundă nevoilor reale ale sistemului. Iar ca medic nu pot să nu vorbesc despre susținerea permanentă a pregătirii profesionale a personalului medical și a educației medicale continue”, a mai spus aceasta. De asemenea, redirecționarea fondurilor către prevenție și programe de screening ar putea reduce semnificativ costurile și suferința pacientului.
„Prevenția și screeningul ne-ar ajuta să punem diagnosticul mai devreme, când boala nu este complicată și costurile pentru îngrijire sunt mai mici. Aici intră și educația pentru sănătate, pe care o promovăm de ani de zile, dar care trebuie, în sfârșit, implementată real”, potrivit Cătălinei Poiană.
Sistemul de sănătate va fi reformat
La rândul său, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a adus în discuție necesitatea reformării sistemului de sănătate, iar acest lucru se va întâmpla în perioada următoare, după ce Guvernul a adoptat ieri un set de măsuri în acest sens. În acest context, Alexandru Rogobete a criticat, printre altele, practica internărilor nejustificate pentru investigații simple, care ar putea fi realizate în ambulatoriu, subliniind impactul asupra resurselor sistemului. Pentru a stimula consultațiile în ambulatoriu, Ministerul Sănătății a decis să crească valoarea punctului pentru serviciile din acest sector. De asemenea, el a vorbit și despre introducerea indicatorilor de performanță pentru spitalele publice, care vor evalua complexitatea cazurilor, numărul de pacienți transferați nejustificat și rata de diagnosticare și tratare în ambulatoriu. Se vor introduce criterii de evaluare pentru managerii spitalelor, dar și ale șefilor de secții. De asemenea, se are în vedere schimbarea modului de concurs pentru ocuparea funcției de șef de secție, a mai spus ministrul Sănătății.
„Multe spitale din România sunt pe excedent. Sunt însă multe unități medicale unde nu există algocalmin. (…) Nu avem în plan închideri de spitale, dar avem în plan convertirea de servicii oferite. Avem unități sanitare în România unde gradul de ocupare nu depășește 30%. Avem unități sanitare unde sunt mai mulți șefi decât pacienți”.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății
„Avem nevoie de predictibilitate. Motivele pentru care nu o avem sunt multe. Pe fundal - lipsa banilor. Pentru a găsi soluții trebuie să știm de unde plecăm. România pierde anual un oraș de dimensiunea orașului Hunedoara din cauza deceselor prevenibile. De aici plecăm, iar mai departe trebuie să ne gândim ce putem face. Avem nevoie de o colectare la bugetul statului mult mai bună, dar asta nu o pot rezolva oamenii din sănătate. Nu ai cum să ai o calitate la media europeană, când finanțezi la jumătate din media UE.”
Cătălin Radu, general manager companie farmaceutică inovativă
Sustenabilitatea bugetului va crește odată cu numărul de contribuabili
Bugetul sănătății a cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani și acest lucru vine după ce ani de zile nu am făcut nimic. „Nu am introdus ani de zile medicamente inovative și era clar că atunci când vom începe să le introducem cheltuielile vor crește. Bugetul este crescut, dar raportat la alte state vedem că avem o cheltuială foarte mică. Sustenabilitatea bugetului alocat sănătății va fi mai bună când vom avea mai mulți contribuabili, așa cum se dorește acum”, a subliniat, în intervenia sa, Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).
Timp de șase luni, până la sfârșitul lunii decembrie, se va realiza un studiu-pilot în care asigurători privați vor semna contracte cu spitale publice pentru a vedea cum funcționează sistemul în vederea introducerii acestui tip de asigurări, a spus ministrul Sănătății.
Diferența între viață și moarte o face accesul la terapii inovative
Românii au unul dintre cele mai limitate accesuri la terapii inovatoare, salvatoare de vieți, și deseori fără alternativă terapeutică, din toată regiunea. Doar 1 din 5 medicamente nou-aprobate la nivel european este compensat în România. Media europeană este dublă – 1 din 2 medicamente devine rapid disponibil pentru pacienți. Pentru mulți bolnavi, această întârziere poate face diferența între viață și moarte. Pacienții români se află pe ultimele locuri la accesul la medicamente salvatoare de vieți. Studiul recent Patients W.A.I.T. 2024, care monitorizează accesul la medicamente în 36 de țări europene, arată că, din 158 de medicamente inovatoare aprobate în Europa între 2020 și 2023, doar 33 sunt compensate pentru pacienții români la începutul anului 2025. Privind tot intervalul 2014–2023, din 402 medicamente aprobate doar 163 au intrat pe lista de compensare în România. Niciun medicament aprobat în 2023 nu era decontat la începutul acestui an. Deși durata evaluării tehnologiilor medicale a scăzut la 94 zile în 2024, față de 208 zile în 2020, blocajele persistă. Timpul de la decizia de compensare până la accesul efectiv aproape s-a dublat, ajungând la 461 zile în 2024, față de 222 zile în 2020, iar numărul indicațiilor necompensate a atins un prag alarmant de jos: de la 47 în 2020 la 146 în 2024 și se estimează că va depăși 240 în 2026.
Citește pe Antena3.ro
