În pofida faptului că România dispune de fonduri europene semnificative pentru energia regenerabilă, legislația este greoaie și contradictorie iar dacă nu va fi simplificată, atunci realizarea de investiții va fi problematică.
"Asistăm la o evoluție pozitivă a legislației. Ultimii doi ani sunt marcați de schimbări fundamentale, multe dintrea aceste modificări fiind însă determinate de necesitatea adaptării cadrului legislativ național la cel european. Fără acest proces nici aceste fonduri uriașe care au fost alocate de către UE nu pot fi accesate.
Modificarea legii energiei, la sfârșitul anului 2021, care a adus o serie de măsuri bune, precum cele referitoare la drepturile acordate prosumatorilor, creșterea obligațiilor operatorilor de rețea cu privire la modernizarea și investițiile în rețea sau clarificarea incertitudinilor cu privire la încheierea contractelor de vânzare a energiei electrice în afara burselor de energie centralizată.
Dincolo de aceste măsuri bune, din păcate asistăm în continuare la întârzieri în implementarea legislației europene. UE revizuiește acum Directiva RED3, noi abia la sfârșitul lui decembrie 2022 am implementat Directiva RED2 și doar la nivel de legislație primară pentru că legislația secundară încă nu este gata.
Pentru a avea un proiect, de la idee la implementare, cadrul legislativ rămâne complex și din păcate cu prevederi care sunt contradictorii. Legislația nu este privită strategic și în ansamblu, și au rămas prevederi în alte acte normative care nu au fost corerlate. Avem clarificată acum problema faptului că nu mai trebuie documentație de urbanism dar limita de 50 de hectare este tot acolo, în Legea 18, și vor fi probleme clare în momentul în care încerci să aplici cele două acte normative contradictorii.
Este nevoie de o gândire strategică cu privire la legislație, este nevoie de simplificarea legislației pentru că această legislație complexă, instabilă, în continuă mișcare, se traduce doar în riscuri asociate proiectului respectiv și în probleme în a accesa finanțarea, deci de bancabilitate sau de lipsă de investiții, în ciuda fondurilor uriașe", explică avocata Paula Corbn-Pelin.