Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asociațiile de pacienți sunt îngrijorate că programele naționale destinate diverselor boli grave vor întâmpina probleme de finanțare și în acest an. Banii ar putea să ajungă, în cel mai fericit caz, doar pentru primele trei trimestre ale anului, ceea ce va crea probleme în special persoanelor cu boli cronice. Toate acestea, precum și identificarea soluțiilor care ar putea să aducă mai mulți bani în sistemul de sănătate public au fost subiectele abordate de specialiști și de reprezentanții diverselor asociații de bolnavi în cadrul conferinței naționale „Finanțarea Sănătății în 2024 - Calea spre sustenabilitate și inovație”, organizate ieri de Antena 3 CNN și cotidianul Jurnalul sub egida proiectului „România Inteligentă”.
Ministrul Sănătății vrea plata medicilor după criterii de performanță
Prezent la dezbateri, ministrul Alexandru Rafila a vorbit pe larg despre prioritățile pe care Ministerul Sănătății le are pentru anul următor. „În România avem un număr mic de contributori, la Fondul național unic de sănătate, au fost în jur de 5 milioane, acum după noile reguli fiscale numărul a ajuns la aproape 6 milioane. Sunt 800.000 de plătitori suplimentari care fuseseră exceptați până de curând și cred că aceste soluții convergente pot să ducă într-adevăr la o creștere sustenabilă a proporției din PIB. Să nu uităm că România nu are nici un PIB extrem de mare pe cap de locuitor și atunci, dacă ai și un procent relativ mic dintr-un PIB care nu este printre primele în Uniunea Europeană, în mod evident cheltuiala efectivă cu sănătatea nu este una de top. Dar noi avem niște priorități, avem acest plan de combatere și de control al cancerului, sperăm să îl putem demara în acest an pentru că el va fi un întreg proces. Dincolo de acest lucru, accesul la medicamente inovative, pe care noi nu numai că ni-l dorim și susținem, am lansat hotărârea de guvern privind includerea moleculelor noi care au fost aprobate prin evaluarea tehnologiilor medicale, dar aceasta este pe circuitul de avizare guvernamentală, pentru că aprobarea în sine, fără o bugetare suficientă în spate, este doar o aprobare care nu este implementată. Aceste 60 de molecule înseamnă un efort bugetar de 800 de milioane de euro, iar acești bani trebuie să existe pentru buget. Eu asta încerc să spun, că orice astfel de aprobare și orice fel de discuție legată de introducerea acestor molecule necesită finanțare. Noi suntem de la Ministerul Sănătății și de la Casa de Asigurări de Sănătate. Toate resursele pe care le avem la dispoziție le punem în slujba pacienților. Lucrul acesta trebuie să fie foarte clar. Nu există undeva o rezervă, la Casa Națională sau la Ministerul Sănătății, pe care noi să o ținem acolo și să nu vrem să o utilizăm și nu vrem să aprobăm noi molecule. Și nici măcar la Ministerul de Finanțe nu aș spune că este o problemă. Problema este legată de disponibilitatea finanțării acestor activități”. Și încă un lucru pe care trebuie să-l spun este faptul că nu putem plăti în continuare fără să existe criterii de performanță pentru personalul medical. De exemplu, dacă eu am într-un spital un chirurg care face trei operații pe lună și altul care face 50 de operații pe lună, noi îi plătim la fel. Ori această plată pe bază de performanță ar trebui să existe”, a mai spus Alexandru Rafila.
România este pe ultimul loc din UE în ceea ce privește timpul de așteptare al pacienților pentru a avea acces la medicamente de ultimă generație și timpul continuă să crească. Dacă la noi este de cel puțin 918 zile, în Cehia este de 507 zile, în Ungaria de 549 zile, în Slovacia de 705 zile, iar în Polonia este de 827 zile.
Adrian Streinu-Cercel: „Trebuie gândit un nou sistem de finanţare a Sănătăţii”
La rândul său, doctorul Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei de sănătate din Senat, a abordat în intervenția sa problema finanțării alocate sănătății prin proiectul de buget pe anul viitor. El a avertizat că nu trebuie să se ajungă la un blocaj similar celui de la începutul anilor 2000. „Aş putea spune că deocamdată ne-am descurca pentru primele trei trimestre din anul 2024. Însă nu trebuie să repetăm ce s-a întâmplat la începutul anilor 2000, când am intrat în noul an cu un deficit enorm în sistemul de sănătate. Eu am mai spus şi cu alte ocazii că această pandemie ne-a pus în cu totul altă situaţie, iar sistemul sanitar în momentul de faţă nu mai seamănă cu sistemul sanitar care era înainte de pandemie. Şi atunci trebuie gândit un nou sistem de finanţare astfel încât, acolo unde se fac izolările unor pacienţi pe diverse considerente, paturile lăsate neocupate să aibă o anume finanţare, pentru că nu se poate trăi fără să îţi faci serviciile, iar serviciile sunt în relaţie contractuală cu Casa de asigurări. Trebuie revizuită această problemă cât mai repede.”, a declarat Adrian Streinu-Cercel.
Opacitate maximă în domeniul colectării
Totodată, președintele Comisiei pentru sănătate din Senat a ridicat și problema transparenţei cu privire la sumele colectate, dar şi a celor cheltuite în cadrul bugetului naţional pentru sănătate. „Mă întreb cât se colectează de la oamenii din România prin CAS. A existat un precedent când un fost ministru de Finanţe a trecut o parte din banii de la CAS în bugetul statului şi în acel moment s-a terminat – nu s-a mai ştiut cât se colectează, cât se finanţează. Cred că dacă vrem să facem un lucru cât se poate de clar, trebuie să o luăm de sus în jos, pe verticală. Cu cât sunt mai clare lucrurile, cu atât treaba va merge mai bine.”, a avertizat Adrian Streinu-Cercel.
Cristian Celea, preşedinte CNAS: „Banii trebuie să urmeze pacientul, nu invers”
Preşedintele CNAS, Cristian Celea, a vorbit în cadrul Conferinţei Naţionale „Finanțarea Sănătății în 2024 – Calea spre sustenabilitate și inovație”, despre perspectiva oferită pacienților de anul 2024 din punctul de vedere al accesului la servicii și tratamente medicale, cât şi despre ce soluții pot fi luate pentru eficientizarea utilizării fondurilor alocate în sănătate. „Banii, aşa cum ne-am dorit dintotdeauna, trebuie să urmeze pacientul şi să meargă în zonele în care priorităţile sunt extreme şi către toţi ceilalţi pacienţi care la ora aceasta sunt foarte bine nominalizaţi sau foarte bine vizualizaţi, ca să fim mai corecţi.
Activitatea medicilor de familie şi programul de prevenţie care a debutat în semestrul doi ar trebui să aibă, în cel mai scurt timp, ca rezultat definirea noilor provocări sau definirea, mai exact, a numărului de pacienţi care au boli cronice, care au boli degenerative şi, nu în ultimul rând, cei care se înscriu în nefericitul diagnostic de cancer şi, în funcţie de acestea, noi să apreciem foarte bine sau să alocăm resursele necesare, bineînţeles cu ajutorul Ministerului de Finanţe şi cu ajutorul unui buget îndestulător către aceste ţinte, în speranţa în care, în câţiva ani de zile, această prevenţie va aduce un rezultat în fazele iniţiale ale bolilor să scadă costurile şi să ne ocupăm de lucrurile noi care vor intra în discuţia managementului sistemului”, a mai spus Cristian Celea, preşedintele CNAS.
Apare Registrul donatorilor
Anul trecut, în România au fost realizate 69 de transplanturi hepatice dintr-o listă de așteptare de 400 de cazuri. În așteptarea transplantului, 33 de persoane înscrise pe această listă au decedat. Principala problemă este lipsa donatorilor. Situația ar trebuie să se schimbe odată cu înființarea Registrului donatorilor și, în plus, apariția lui va duce la dispariția transplanturilor pe pile, a subliniat Alexandru Rafila.
Se înființează Fondul Inovativ
Una dintre noutățile aduse în discuție de către Răzvan Mihai Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), este înființarea Fondului Inovativ. El este văzut ca o soluție de finanțare în domeniul oncologic, iar dacă își va demonstra viabilitatea, va fi extins și pentru finanțarea tratamentului altor afecțiuni grave, mai precis pentru sprijinirea introducerii tratamentelor inovative. La rândul său, ministrul Sănătății a subliniat că înființarea fondului a fost acceptată anul acesta de Ministerul Finanțelor, dar acum rămâne ca el să fie finanțat și să devină operațional.
Marinela Debu, preşedinte APAH: „Problema este cum va funcționa Fondul Inovativ”
Accesul la tratamente inovative pentru bolnavii cronici a fost un alt subiect foarte dezbătut în cadrul conferinței. Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (APAH), a subliniat că acest lucru nu este un moft, ci o investiţie pe termen lung, pentru că aduce economii în sistemul medical şi are o contribuție directă la creșterea speranței de viaţă. Situația este foarte gravă din acest punct de vedere pentru că perioada în care un pacient cu o boală cronică are acces la acest gen de tratament a crescut, în loc să scadă, ajungând la o medie de 900 de zile. „În primul rând, e bine că ne întâlnim şi discutăm şi punem pe tapet nişte soluţii. În al doilea rând, trebuie să vedem cum vor funcţiona, cum va funcţiona acest fond Fondul Inovativ - n. red), ce patologii, ce boli va acoperi, către ce se va duce, dacă nu cumva pot fi aduse şi alte soluţii. S-a discutat aici nu doar asta. S-a discutat inclusiv ca acele taxe, banii care vin din taxa pe vicii, să vină într-adevăr la sănătate, ceea ce ar fi absolut normal.
Şi să aducem medicamente. Să vedem cum funcţionează, pentru că aşa a fost de-a lungul timpului. Problema este cum se aplică şi ce se întâmplă real”, a subliniat aceasta
Vom avea program de testare genetică
România nu are un program de testare genetică, dar până la sfârșitul anului este de așteptat ca acest lucru să se întâmple, finanțarea fiind asigurată din bani publici. „Sunt convins că se vor înmulți aceste locațiile pentru testare genetică. Până acum și-au depus dosarele pentru a fi incluse în acest program patru laboratoare din București, două din Cluj și unul din Oradea. Cred că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună, a subliniat doctorul Michael Schenker, președintele Comisiei de oncologie din cadrul Ministerului Sănătății.
