x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Agenda Elenei Ceauşescu 28 martie 1989

28 martie 1989

28 Mar 2009   •   00:00

Altă "mare sărbătoare" onorată prin muncă!



Elena Ceauşescu şi-a început pro­gramul cu primirea lui Vasile Nicolcioiu, şeful protocolului (9:30-9:36). Au urmat Emil Bobu împreună cu Silviu Curticeanu (9:40-9:46).
Pu­tem presupune că discutase cu ei şi despre programul sărbătoririi a 15 de ani de la crearea postului de preşedinte al Rom­âniei pentru Ni­colae Ceau­şescu. Fusese, oare, mul­­ţumită de elogiile presei? Ori criticase repetiţiile ei? Căci prea se­mă­nau articolele şi tele­gramele cu cele făcute pentru aniver­sările lor din ianuarie. Dar ce mai puteai inventa?!

Zece minute (9:50-10:00) a ţinut "Felicitarea de către Secretariatul CC al PCR şi Guvernul RSR a
tov. N.C.". Se pare că singurul oficial care scria prescurtat numele lui Nicolae Ceau­şescu a fost secretarul de la Ca­bi­ne­tul 2. Presei i-a fost interzis să-i ti­pă­rească numele şi prenumele în rânduri diferite ori despărţit în silabe vreunul din ele.

După felicitări, Tovarăşa l-a che­mat încă de două ori pe Bobu (10:00-10:25 şi 12:40-12:50). Între cele două întrevederi cu Bobu a avut o foarte lungă întâlnire cu şeful Securităţii, generalul Iulian Vlad (11:10-12:25).

După-amiaza i-a primit pe Curti­cea­nu, generalul Olteanu şi... Bobu. Programul ei de birou s-a încheiat la 18:10.

În aceeaşi după-amiază a fost şi la şedinţa de lucru ("la săliţă cu tov. N.C.") pe tema analizei pe bază de bilanţ a situaţiei financiare a anului 1988. Şi ultima - poate cea mai interesantă activitate a zilei - numită "vizionare pe pasarelă" (17:25-17: 55).
După cum povestesc martorii, vi­zi­o­nările acelea semă­nau a iarmaroc. Viitoarele "obiective" erau prezentate ca machete într-o sală special amenajată. De la înălţimea pasarelei construite în scopul evaluării, soţii Ceau­şescu treceau pe deasupra lor.
Şefii judeţelor şi ai Capi­talei le "strigau" foloasele în faţa marelui cum­părător. Căci adevăratul târg se făcea la costul investiţiei. Ceau­şescu pre­ţuia totul la jumătate. Ca să fie siguri că proiectul va fi finalizat, pro­iec­tanţii calculau investiţia la dublu. Iar Ceauşescu se târguia încă: le dă ori nu bani.

×
Subiecte în articol: agenda