x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Agenda Elenei Ceauşescu 9 octombrie 1989

9 octombrie 1989

de Lavinia Betea    |    08 Oct 2009   •   00:00

Luni, 9 octombrie 1989, Elena Ceauş­escu a avut şase şedinţe şi două primiri: Silviu Curticeanu (orele 12:45-12:52) şi Constantin Mi­hulecea (orele 16:16-16:30).

A prezidat prima şedinţă pe teme de Industria Alimentară (orele 9:20-10:45) în calitatea funcţiei sale în Guvern.
Celelalte cinci şedinţe au fost toate prezidate de Nicolae Ceau­şes­cu. Prima dintre ele - probleme de agricultură (orele 11:05-11:45).

A doua - "Factor de răspundere la construcţia Casei Poporului" ( orele 16:00-16:15). Greu de dedus dintr-o asemenea formulare ce anume voia Ceauşescu.

La a treia şedinţă fusese convocat Comitetul Municipal de Partid Bu­cu­reşti pentru a discuta măsuri şi termene de aprovizionare a Ca­pi­talei (orele 16:38-18:01). Să fi fost Ceauşescu impresionat de ceea ce văzuse la Berlin sau informaţiile primite de la Securitate asupra stării de spirit a bucureştilor erau deja îngrijorătoare? După obiceiul lui, i-a criticat şi bruftuluit pe activiştii de partid. I-a atenţionat, ca şi alte dăţi, "aşa nu mai merge tovarăşi!". Dar cu picioarele pe pământ nu venise încă vremea să coboare.

Pentru prima dată în anul 1989 e consemnată în agenda Cabinetului 2 şi o şedinţă cu Ministerul de In­ter­ne (orele 18:05-18:25). Armata, Mi­nisterul de Interne şi Securitatea erau departamentele de care se ocupa exclusiv şeful statului. Dări de seamă asupra muncii lor nu se prezentau niciodată nici în CPEx, nici în şedinţele de guvern. Ce temă avusese acea şedinţă? Mister.

De la chestiunile de domeniul In­ter­nelor, după o pauză de cinci mi­nute, Ceauşescu a trecut la... "şproturi de floarea-soarelui"! Între orele 18:30-18:42 a decis asupra rezi­duu­ri­lor rămase după extragerea uleiu­lui de floarea-soarelui. Folosite în urmă cu ani exclusiv ca furaj pentru vite, To­varăşul hotărâse să prepare din ele halva. Fabricată cu tehnologie autohtonă, halvaua românească era însă cleioasă şi greţoasă. Şi greu vandabilă cu toată criza de alimente şi dulciuri.

×
Subiecte în articol: agenda