Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Luni, 9 octombrie 1989, Elena Ceauşescu a avut şase şedinţe şi două primiri: Silviu Curticeanu (orele 12:45-12:52) şi Constantin Mihulecea (orele 16:16-16:30).
A prezidat prima şedinţă pe teme de Industria Alimentară (orele 9:20-10:45) în calitatea funcţiei sale în Guvern.
Celelalte cinci şedinţe au fost toate prezidate de Nicolae Ceauşescu. Prima dintre ele - probleme de agricultură (orele 11:05-11:45).
A doua - "Factor de răspundere la construcţia Casei Poporului" ( orele 16:00-16:15). Greu de dedus dintr-o asemenea formulare ce anume voia Ceauşescu.
La a treia şedinţă fusese convocat Comitetul Municipal de Partid Bucureşti pentru a discuta măsuri şi termene de aprovizionare a Capitalei (orele 16:38-18:01). Să fi fost Ceauşescu impresionat de ceea ce văzuse la Berlin sau informaţiile primite de la Securitate asupra stării de spirit a bucureştilor erau deja îngrijorătoare? După obiceiul lui, i-a criticat şi bruftuluit pe activiştii de partid. I-a atenţionat, ca şi alte dăţi, "aşa nu mai merge tovarăşi!". Dar cu picioarele pe pământ nu venise încă vremea să coboare.
Pentru prima dată în anul 1989 e consemnată în agenda Cabinetului 2 şi o şedinţă cu Ministerul de Interne (orele 18:05-18:25). Armata, Ministerul de Interne şi Securitatea erau departamentele de care se ocupa exclusiv şeful statului. Dări de seamă asupra muncii lor nu se prezentau niciodată nici în CPEx, nici în şedinţele de guvern. Ce temă avusese acea şedinţă? Mister.
De la chestiunile de domeniul Internelor, după o pauză de cinci minute, Ceauşescu a trecut la... "şproturi de floarea-soarelui"! Între orele 18:30-18:42 a decis asupra reziduurilor rămase după extragerea uleiului de floarea-soarelui. Folosite în urmă cu ani exclusiv ca furaj pentru vite, Tovarăşul hotărâse să prepare din ele halva. Fabricată cu tehnologie autohtonă, halvaua românească era însă cleioasă şi greţoasă. Şi greu vandabilă cu toată criza de alimente şi dulciuri.
