Agenda Elenei Ceauşescu: 6 martie 1989

Vasile Nicolcioiu a ieşit, lăsând-o să intre pe Poliana Cristescu. Dacă pentru şeful Protocolului de Stat fu­seseră de-ajuns câteva minute (8:55-9:01), cu fosta ei noră, Elena Ceau­şescu petrece o jumătate de oră.

După o pauză de 20 de minute (a citit rapoarte, a  fost în biroul "To­va­ră­şului"?!), l-a chemat pe şeful Cancelariei CC. Prima dată, căci în acea zi Silviu Curticeanu va fi solicitat de încă trei ori. Cel mai mult a fost re­ţi­nut la Cabinetul 2 în 6 martie 1989 Ion Radu, component al secre­ta­riatului CC al PCR (16:15-17:30). Nu pe linie de partid fusese însă în­tre­vederea, ci "pe linia atribuţiilor de stat". Radu era din toamna lui 1988 vi­ceprim-ministru al Guvernului şi preşedinte al Consiliului de conducere a activităţii din ramurile construcţiei de maşini şi meta­lur­gie. La concluzii, a fost apelat pentru cinci minute şi Eugeniu Ră­du­lescu, noul ministru al Industriei Construcţiilor de Maşini (promovat din adjunct la începutul lui fe­bru­arie). Înainte de prânz, "pe pa­sa­relă" fuseseră menţionate vi­zio­narea şi raportul construcţiei de autocamioane (11:10-11:50).  

Cu acel Radu – din prestaţia că­ru­ia istoria n-a avut ceva de re­ţinut –, Elena Ceauşescu putea aborda, în acel moment, diverse actualităţi. Ion Radu (specialist în foraj şi ex­trac­ţie de petrol) ocupa şi funcţii de membru în comisiile naţionale create în mai 1988 pentru: organi­za­rea şi modernizarea proceselor de producţie şi valorificarea supe­rioa­ră a materiilor pri­me şi materialelor; optimi­zarea transportu­ri­lor; sistematizarea te­ri­toriului şi a localităţilor, perfecţionarea organizării şi conducerii agriculturii.

Ca Ion Radu, din înălţimea ie­rar­hiei partidului până la organizaţia de bază, în numele de­mo­cra­ţiei şi autogestiunii, toţi acti­viştii erau distribuiţi în mulţimi de comitete şi comisii pentru or­ga­nizare şi control. Aşa dovedea Ceauşescu că, îna­intea reformistului Gorbaciov, se adăpase la sursa de apă vie a în­vă­ţă­turilor leniniste.
Ceilalţi vizitatori ai Cabinetul 2 din acea zi făceau parte din coti­dianul ei birocratic.