Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În a doua jumătate a anului 1989, Ceauşescu a acordat diverse interviuri presei vestice, în speranţa că îşi va îmbunătăţi imaginea. În variantele în limba română ale interviurilor, publicate în presa din ţară, nu au apărut diverse chestiuni considerate sensibile: problema succesiunii sau a sistematizării, de pildă.
Problemele legaste de perspectiva succesiunii lui Nicu Ceauşescu nu a fost singura cenzurată din versiunea românească a interviului din "Newsweek". Deşi această versiune a fost considerabil mai lungă decât versiunea publicată în săptămânalul din America, mai multe alte întrebări şi răspunsuri par a fi fost considerate inadecvate pentru cititorul român. Când Ceauşescu a fost întrebat când se vor umple "rafturile goale ale magazinelor" el a răspuns că "nu există rafturi goale" şi că "magazinele noastre sunt bine aprovizionate" şi că oricine "poate merge în orice magazin şi poate cumpăra orice, inclusiv multe dintre produsele pe care le exportăm în Statele Unite". Înţelept, cineva pare a fi remarcat că publicarea acestui tip de afirmaţii în România ar putea fi provocatoare chiar şi pentru cititorii obişnuiţi cu discrepanţele de fiecare zi dintre propagandă şi realitatea din ţară.
O altă întrebare care a fost eliminată din versiunea românească a interviului priveşte soarta "celor şase foşti oficiali ai partidului care au scris o scrisoare de protest la începutul acestui an şi care acum se află în arest la domiciliu". Ceauşescu a negat informaţia publicată în presa vestică, potrivit căreia unii dintre cei şase au fost forţaţi să se mute în locuinţe cu condiţii sanitare foarte precare, la periferia Bucureştiului, şi a spus: "Nu, toţi sunt în Bucureşti. Sigur, nu mai locuiesc în case care aparţin statului, care au fost date unor oficiali din ierarhia partidului. Unul e agent al Uniunii Sovietice, unul e agent al Statelor Unite, unul al Marii Britanii şi unul al Franţei. Nu i-am pus sub acuzare pentru că regretă ceea ce au făcut".
La fel, nu a fost nici o urmă, în Scînteia, din declaraţia lui Ceauşescu, din "Danas", potrivit căreia "cei şase oficiali de care aţi întrebat sunt nişte degeneraţi care lucrează pentru interese străine". Pe de altă parte, săptămânalul rus "Literaturnaya Gazeta" a publicat versiunea din "Newsweek" a interviului, neînsoţită însă de vreun comentariu.
Într-un interviu acordat cotidianului "Pravda", al partidului sovietic, la 18 august, Ceauşescu s-a ferit cu grijă să nu mai repete acuzaţia. Relaţiile româno-sovietice, a spus el, sunt "bune"; a adăugat totuşi că, "şi dacă ar fi excelente, tot ar mai fi multe de făcut pentru a le extinde în toate sferele de activitate".
Au mai fost şi alte omisiuni în versiunea românească a interviurilor. Răspunzând unei întrebări despre distrugerea satelor din România, Ceauşescu a declarat pentru "Newsweek" că "nu se foloseşte cuvântul distrugere în România". Când a fost întrebat despre speculaţiile din presa vestică, potrivit cărora România ar deţine "bomba atomică", el a declarat pentru "Danas" că "mereu vor fi nebuni cărora le place să îşi dea cu părerea" şi a refuzat să mai discute acest aspect. Astfel, nu numai că a negat scurt zvonurile, dar, se pare, că a şi "uitat" că ele au fost alimentate de propriile afirmaţii. În sfârşit, când a fost întrebat de "Danas" ce hobbiuri are, Ceauşescu a răspuns că principalul său hobi este "realizarea socialismului în România".
SOCIALISM ÎN STIL CEAUŞESCU
Ce înseamnă acest lucru în practică, atât cititorii români, cât şi cei vestici pot deduce ei înşişi din câteva replici ale lui Ceauşescu. Când Ceauşescu a fost rugat de "Newsweek" să comenteze existenţa unui cult al personalităţii în România, el a răspuns: "Cred că trebuie discutat mai întâi conceptul de cult al personalităţii. Dar nu a venit încă momentul pentru acest lucru. Ce se poate spune e că personalităţile sau un partid politic se pot bucura de simpatie şi de sprijin când activitatea lor se suprapune cauzei oamenilor muncii din sânul poporului. Şi acesta nu este un lucru rău... Dacă acesta este cult al personalităţii, atunci le-aş dori tuturor ţărilor în curs de dezvoltare să aibă asemenea partide şi asemenea personalităţi capabile să asigure creşterea standardului de viaţă al poporului lor".
UN EXERCIŢIU GREŞIT DE RELAŢII PUBLICE
La 21 august, publicaţia americană "The Journal of Commerce" a difuzat un articol ce apărea sub numele lui Ceauşescu şi care aborda problema plăţii ultimei tranşe din datoria externă a României. După patru zile, directorul editorial al ziarului dezvăluia faptul că Ceauşescu: "Nu a scris el însuşi, desigur, acest text; a fost prea ocupat să îi arunce în închisoare pe noii săi criticii şi să distrugă economia României. În schimb, articolul a fost pregătit de o firmă de relaţii publice care, pe lângă Dl. Ceauşescu, mai reprezintă şi alţi despoţi, precum Mobutu Sese Seko din Zair sau Desi Bouterse din Surinam...".
Directorul editorial nu a fost de acord cu decizia (luată de colegi în timpul concediului său) de a publica articolul şi a dezvăluit faptul că articolul lui Ceauşescu a mai fost prezentat publicaţiei sale "într-o formă puţin diferită şi sub un alt nume".
Articolul a fost respins împreună cu altele propuse de către compania din Washington "ca din partea României, anul trecut", pentru că absolut fiecare text conţinea "partea lui de falsitate".
El a adăugat că alţi colegi au judecat diferit problema şi s-au gândit că articolul va fi contrabalansat de un alt text, critic la adresa lui Ceauşescu şi publicat în "The Journal of Commerce" cu o zi mai târziu. Cât despre sine, nu poate decât să spere "că va apuca ziua în care editorii de ziare din nefericita ţară a lui dl Ceauşescu se vor bucura de libertatea de a face alegeri".
Michael Shafir
Radio Europa Liberă (München) - Raport al Secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu
