x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Posturile de radio vestice sunt bruiate în Europa de Est şi în URSS: Compromisul CSCE şi implicaţiile sale

0
07 Feb 2009 - 00:00

München, februarie 1989● RLR – Jonathan Eyal



În ciuda faptului că şi-au luat obligaţia să respecte prevederi internaţionale anterior semnate, unele state est-europene continuă să bruieze transmisiile radio ale anumitor posturi vestice. La conferinţa CSCE de la Viena, de curând încheiată, şi Estul şi Vestul au convenit să nu mai intervină asupra emisiilor radio. Est-europenii au fost extrem de reticenţi în a accepta aceste acorduri şi au cedat doar în ulti­mul moment. Uniunea Sovietică şi aliaţii ei au sperat să obţină unele concesii în schimbul semnării înţelegerii, dar nu au reuşit acest lucru. Pentru prima dată în istoria postbelică, radioul vestic este recepţionat fără nici un fel de obstacol în Europa Estică. Sistemul care verifică respectarea înţelegerilor recent intrate în vigoare, după întâlnirea de la Viena, va trebui folosit la maximum dacă se vrea respectarea dreptului oricărui european de a asculta orice post de radio.

La sfârşitul lui ianuarie 1989, în­tâl­ni­rea de la Viena a CSCE s-a încheiat cu semnarea unui document care de­clara ca inadmisibilă perturbarea transmisiilor radio şi tv. Deşi nu a făcut decât să reafirme principiile de­ja enumerate de Actul Final, adoptat la conferinţa CSCE din 1975, de la Hel­­sinki, documentul din 1989, sus­ţine şi interpretările vestice ale acestor obligaţii, pe care, ani în şir statele est-europene nu le-au respectat.

Bruiajul emisiilor considerate neadecvate a continuat în mai multe state est-europene sub îndrumarea şi cu sprijinul activ al URSS. Deşi Mosocova a încetat bruiajul ma­jo­rităţii emisiunilor de radio vestice în 1973, interferarea emisiilor Radio Europa Liberă – Radio Liberty (RFE-RL) continuă nestingherită. La 20 august 1980, activităţile de bruiaj sovietice se extindeau în Polonia, în timpul crizei cauzate de dezvoltarea mişcării "Solidaritatea". Cehoslovacia şi Bulgaria au fost susţinute şi ele în activităţile lor de bruiaj ale RFE-RL. De fapt, doar România şi Ungaria, care au încetat să bruieze emisiile radiourilor vestice în 1963 şi în 1964, au continuat să permită transmisii radio libere după 1975.

Din cauza numărului record al celor care au încălcat aceste acorduri, dar şi altele care ţin de drepturile omului, documentul final al conferinţei de la Viena a încercat să facă mai mult decât să reitereze principiile anterioare şi a reglementat o serie de conferinţe internaţionale care să monitorizeze modul în care sunt respectaţi termenii înţelegerilor de statele membre.

Vesticii, care au afirmat întotdeauna că bruiajul oricărei transmisii radio e ilegal, par să fi avut câştig de cauză, dar numai după negocieri prelungite. Având în vedere faptul că Uniunea Sovietică şi aliaţii ei estici au fost cât se poate de reticenţi în a renunţa la bruiajul radio şi au căzut de acord doar în ultima clipă, cât este de sigură această victorie aparentă a vesticilor?

Cum a abordat Gorbaciov problema bruiajelor
Atitudinea guvernelor estice faţă de emisiile radio către această parte a Europei a fost supervizată atent şi ghidată de la Moscova. De exemplu, hotărârea României şi a Ungariei de a stopa bruiajul, în prima parte a anilor 1960, a fost o reacţie la o mişcare a Kremlinului care a decis să permită captarea nestingherită a posturilor Voice of America (VOA) şi British Broadcasting Corporation (BBC) până la invazia Cehoslovaciei în 1968. De cele mai multe ori, sarcina de a interfera emisiile destinate Cehoslovaciei, Poloniei şi Bulgariei, în limbile lor naţionale, a fost îndeplinită de transmiţătoare sovietice de pe teritoriul URSS. Toate guvernele est-europene au sprijinit, de altfel, eforturile "sponsorului URSS" de a strecura în legea internaţională dreptul de a bruia anumite emisii radio şi au refuzat totodată, cum a făcut şi URSS, să admită că au fost implicate în acţiuni de bruiaj. Cea mai clară dovadă a acestui efort concertat e de căutat la începutul anilor 1980, când majoritatea statelor est-europene au descoperit subit o convenţie din 1936 prin care se încerca restricţionarea maşinii propagandistice a Germaniei naziste. La scurt timp, una după alta, Bulgaria, Ungaria, RDG şi Cehoslovacia au ratificat această convenţie (România a fost parte a acesteia încă din 1936). Tentativa de a justifica bruiajul nu a scăpat Vestului: Marea Britanie a repudiat convenţia în 1985, fiind urmată şi de alte state vest-europene.

Abordarea lui Gorbaciov a fost tipică pentru stilul său de a trata problemele internaţionale. Ofensiva sa a pus la încercare limitele tole­ranţei vestice; a identificat un posibil compromis care să protejeze interesele sovietice şi, în final, a ofe­rit minimul de concesii necesare pentru a obţine rezultatul dorit. S-a avansat din nou dreptul de a bruia radiourile vestice. Delegaţii est-europene lansaseră cauza la ONU, în septembrie 1985. Totuşi, opoziţia fermă a vesticilor faţă de crearea unei "noi ordini informaţionale" în care regle­men­tă­ri­le de stat ar fi jucat un rol decisiv, nu le-a permis să obţină concesiile dorite. Atunci Kremlinul a trecut la acţiuni specifice şi a publicat un amplu studiu care încerca să justifice respectiva practică. Dacă mai înainte au-torităţile sovietice au susţinut drep­tul "teoretic" al statelor de a bruia transmisiile, fără să re­cu­noască faptul că ei înşişi sunt implicaţi în acest tip de acţiuni, studiul a afirmat acum deschis că s-a recurs la bruiaj împotriva posturilor angajate într-o "propagandă agresivă" care avea ca scop să dezechilibreze ordinea internă; în orice caz, se spune, bruiajul e justificat de principiul "suveranităţii depline" a oricărui stat. Deşi argumentul e un nonsens evident, intrând în contradicţie cu obligaţiile specifice pe care statele europene le-au adoptat în deplină libertate, în trecut, el a fost folosit ca justificare de sovietici şi de statele est-europene, la Forumul Cultural de la Budapesta, din octombrie şi noiembrie 1985. Totuşi, era evident, pentru toţi observatorii, că o ase­menea poziţie nu putea fi menţinută multă vreme chiar şi numai pentru că, tradiţionala definiţie sovietică a "suveranităţii statului", a fost deja pusă în discuţie de Secretarul General al CPSU, Mihail Gorbaciov.

Radio Europa Liberă (München) – Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir.
Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Traducere de Eliza Dumitrescu
Citeşte mai multe despre:   radio,   vestice,   bruiajul,   est-europene,   aici radio europa liberă,   aici radio europa liber

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de