Problemele unei economii fără datorie externă

Acum că România şi-a plătit datoria externă, dispune de mai mulţi bani pentru a-şi moderniza industria. Totuşi, autorităţile nu sunt interesate să amelioreze sla­bul nivel de viaţă al locuitorilor.

Lipsa de respect a auto­ri­tăţilor în problema drepturile omului determină Vestul să fie circumspect în a sprijini planurile de moder­ni­zare ale României. Este puţin proba­bil să vină de acolo vreun ajutor până când România nu-şi va îmbunătăţi situaţia drepturilor omului.

Observatorii se întreabă care vor fi efectele asupra economiei ţării, acum că uriaşa datorie externă a fost plătită. Va alege România să-şi îmbu­nă­tă­ţeas­că deplorabilul nivel de trai sau va continua politica stalinistă de industrializare for­ţa­tă care neglijează ne­vo­i­le imediate ale populaţiei?

Este cât se poate de clar că auto­ri­tă­ţi­le române şi în special Nicolae Cea­u­şescu, care conduce cu mână de fier viaţa poporului român, intenţionează să continue stilul Stalinist de industrializare. Totuşi, această direcţie trebuie acum să se dezvolte într-un mediu diferit pentru că scena politică s-a modificat substanţial atât în Ro­­mâ­nia, cât şi în exteriorul său.

Chiar  înainte ca România să-şi fi plătit datoria externă, Cea­u­şescu a anunţat că banii care înainte erau folosiţi pentru aceas­tă plată vor fi mai departe folosiţi pentru dezvoltarea economiei. Ceauşescu a evitat să facă vreo promisiune cu privire la îmbu­nă­tăţirea nivelului de trai deşi câţiva observatori au spus că sacrificiile de care a fost nevoie pentru plata datoriei ex­ter­ne au coborât standardul de viaţă din România la un nivel as­e­mă­nă­tor cu cel din ţările din Lumea a Treia. Este clar că România in­ten­ţi­o­nează să conti­nue programul său de austeritate pentru a putea susţine ambiţiosul plan de industrializare, deoarece Ceauşescu crede că viitorul Ro­mâ­niei de­pin­de nu de cât consumă poporul, ci de cât de mult poate el economisi pentru a investi în industrie.

Drept rezultat, autorităţile încă raţionalizează benzina şi mânca­rea, măsuri care au fost introduse în 1979 şi 1981 pentru a ajuta la plata datoriei. Acum, autorităţile au introdus şi alte măsuri de austeritate. În decembrie anul trecut a fost scoasă o lege care a redus la jumătate raţia de carne pentru 1989, iar în mai o altă lege a prelungit pe perioada verii restricţiile privind utilizarea benzinei, mă­suri care fuseseră anterior aprobate doar pentru iarna 1988-1989.

Primele dovezi despre modul în care Ceauşescu utilizează fondurile care sunt acum disponibile, le-a furnizat Primul Ministru Constantin Dăscălescu care a spus că, în primele trei luni ale acestui an, România şi-a sporit investiţiile în economie cu peste 14%. Este o creştere impresionantă care depăşeşte planurile anterioare ce prevedeau o creştere între 4% şi 5%. Revista Economică a sugerat că fondurile suplimentare care vor fi disponibile după plata datoriei vor fi destinate dezvoltării economice.

SE MENŢIN SLABELE PERFORMANŢE ECONOMICE
Infuzia proaspătă în economie nu a produs rezultate lăudabile. Într-o cuvântare pe care a ţinut-o în cadrul unei sesiuni a Comitetului Politic Executiv de la 2 iunie, Ceauşescu a admis că în 1989 economia Ro­mâniei a fost slabă, ba chiar dezas­truoasă.

Potrivit lui Ceauşescu, în primele cinci luni ale acestui an, industrii de bază precum cea a cărbunelui, a petrolului, chimică, metalurgică şi de maşini nu au reuşit să îşi îndeplinească indicatorii de plan şi au afectat întreaga economie creând serioase lipsuri alimentare. Drept rezultat, şi alte sectoare economice au eşuat în a-şi îndeplini planul.

Ceauşescu a dat o dimensiune acestei regresiuni economice, afirmând că 30% din capacitatea de producţie a ţării este blocată. Dar, adevărata dimensiune a proble­me­lor economice este foarte greu de apreciat, din cauza faptului că pre­şedintele Ceauşescu a mai criticat şi faptul că ministerele au furnizat rapoarte greşite cu scopul de a-şi ascunde greşelile.
Paul Gafton
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir.
Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu