x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Problemele unei economii fără datorie externă

0
05 Mai 2009 - 00:00

Plătindu-şi datoria externă, observatorii au anticipat că ţara nu se va bucura de un nivel de trai mai bun. Cu mult înainte ca această ambiţie personală să fi fost realizată, Ceauşescu a anunţat că fondurile suplimentare care nu vor mai merge la băncile străine vor fi folosite pentru dezvoltarea economiei. Totuşi, el însuşi a subliniat situaţia deplorabilă a economiei naţionale din anii 1988 şi din primele luni ale anului 1989.



Din cuvântarea lui Ceauşescu a reieşit clar că principala cauză a imposibilităţii de a realiza ţelurile economice este eşecul de a moderniza economia ţării. Din 1975 până în 1989, România a tăiat importul de maşinării şi de echipamente moderne din Vest pentru a putea să-şi fo­lo­sească profitul economic doar pentru plata da­to­riei externe.

Drept urmare, fabricile din Ro­mânia, maşinăriile şi sistemul de transport s-au învechit. În ciuda unui mult trâmbiţat program de modernizare "naţională", România nu a fost până acum capabilă să dea dovada clară a vreunui progres substanţial în această zonă. În ca­drul aceleiaşi cuvântări, Ceauşescu a co­men­tat faptul că destule realizări ale aşa-nu­mi­tei mo­dernizări mai mult au înrăutăţit performanţa economică a ţării. El a criticat faptul că ministerele au pretins că au "realizări economice" pentru a putea raporta îndeplinirea planurilor. Potrivit lui Ceauşescu, aceste realizări nu au făcut decât să crească nevoia de "aprovizionare" cu benzină şi cu materii prime.

Economia României poate fi modernizată doar cu ajutorul Vestului în ceea ce priveşte echipamentul şi tehnologia moderne. Observatorii vestici cred că acest lucru va costa cel puţin două miliarde de dolari pe an. Mai mulţi factori au blocat acest sprijin.

IZOLAREA ROMÂNIEI
Efortul implicat de plata datoriei externe a dus la o deteriorare gravă a standardului de viaţă al populaţiei şi a provocat nemulţumiri printre muncitori, dar şi o serie de proteste deschise din partea unor intelectuali. La începutul acestui an, un grup de şase veterani ai partidului s-a alăturat acestor proteste, cri­ticând politica lui Ceauşescu.

Reacţia lui Ceauşescu la proteste a fost brutală şi a provocat proteste puternice în Vest. În consecinţă, în 1988, România a preferat să renunţe la clauza naţiunii celei mai favorizate decât să fie de acord cu evaluarea anuală a situaţiei drepturilor omului de SUA. Anul acesta, membri ai Comunităţii Europene au suspendat discuţiile cu România, privitoare la îmbunătăţirea schimburilor comerciale, până când ţara nu îşi va îmbunătăţi dosarul drepturilor omului. Un grup de 172 de legiuitori din SUA i-a redactat o scrisoare preşedintelui Bush, cerându-i să aibă o atitudine fermă în faţa abuzurilor lui Ceauşescu şi să aibă în vedere trecerea la sancţiuni economice.

Răspunsul lui Ceauşescu la aceste reacţii a fost ambiguu. Pe de-o parte, la discuţiile purtate în noiembrie 1988 cu membri ai Consiliului Economic Româno-American şi în aprilie 1989 cu un grup de oameni de afaceri din SUA, el a spus că speră ca România să îşi recapete statul de naţiunea cea mai favorizată. Pe de altă parte, Ceauşescu a cerut ca România să îşi dezvolte economia folosindu-şi propriile resurse, dar să beneficieze şi de o substanţială cooperare internaţională atâta vreme cât aceasta nu implică condiţionări politice, un eufemism prin care Ceauşescu respinge cererile Vestului de a îmbunătăţi situaţia drepturilor omului.


O SOLUŢIE JAPONEZĂ?
Pentru a obţine echipament şi tehnologii moderne fără a se mai lovi de aceste observaţii referitoare la drepturile omului, Ceauşescu a început să dezvolte o relaţie cu Japonia, care nu este semnatară a acordurilor de la Helsinki.

Printr-o mişcare neobişnuită, Ceauşescu a ţinut un discurs la cea de-a 11-a sesiune a Comitetului Economic Comun Româno-Japonez de la Bucureşti şi a afirmat că România vrea să recurgă la o "vastă" modernizare în economia sa. El a sugerat că valoarea schimburilor bila­terale ar putea creşte cu un miliard de dolari, deşi comitetul se aşteaptă ca schimburile să ajungă doar la 300.000.000 de dolari în viitorul apropiat. Acest discurs reprezintă un efort evident de a umple golul rezultat în urma ostracizării României de către statele vestice semnatare ale Actului Final de la Helsinki.

Este imposibil să fii optimist cu privire la planurile de modernizare rapidă a României lui Ceauşescu. Atât presiunea populară pentru condiţii mai bune de trai, cât şi presiunea internaţională pentru o atitudine mai bună privind drepturile omului au şanse să dejoace planurile lui Ceauşescu. În acelaşi timp, România este foarte slăbită după efortul de a-şi plăti datoria externă. Revista Economică a spus că rezervele României nu se află încă la un nivel "optim" pentru a înfrunta un mediu comercial nefavo­rabil şi volatilitatea tot mai mare a pieţelor curente, fapt care ar putea modifica priorităţile economice ale României.
Paul Gafton
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca

Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu
Citeşte mai multe despre:   romania,   ceausescu,   aici radio europa liberă

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de