În Vest a ajuns vestea că la Chişinău, capitala RSS Moldoveneşti, autorităţile au interzis conferinţa constitutivă programată pentru 25 şi 26 februarie a asociaţiei ecologiste independente cunoscută ca Verzii Moldoveni. Aceasta nu înseamnă însă că Verzii îşi vor înceta activitatea. Cum li s-a interzis recunoaşterea ca "organizaţie publică", Verzii Moldoveni vor continua ca asociaţie informală şi şi-au anunţat deja planurile de a-şi extinde activităţile în acest an.
Verzii Moldoveni s-a înfiinţat în noiembrie 1988 ca ramură a Green Action, un grup de intelectuali din Chişinău care au comunicat opiniei publice printr-o serie de articole din presa culturală moldovenească şi printr-o petiţie care a dorit să alerteze guvernul asupra degradării mediului înconjurător din republică. Verzii vor ca Uniunea şi autorităţile din republică să realizeze gradul avansat al poluării aerului, apei, solului şi plantelor pe care le consideră periculos de degradate într-o republică a cărei principală resursă economică este agricultura. Împreună cu mai mulţi membri ai intelighenţiei din RSS Moldovenească, Verzii (aşa cum au confirmat telefonic, pentru REL, unii dintre reprezentanţii lor) consideră că "industrializarea forţată" şi "chimicalizarea iraţională a agriculturii" sunt primele răspunzătoare pentru degradarea mediului înconjurător şi cer stoparea acestor politici economice distructive.
Deşi autorităţile de la Moscova şi Chişinăul admit că există probleme de mediu serioase în RSS Moldovenească, încă deţin date sumare despre această situaţie şi nu au furnizat programe de remediere. Verzii Moldoveni are intenţia de a încuraja investigaţiile şi rapoartele în această chestiune. Vrea să facă publice punctele de vedere ale experţilor şi sugestiile pentru măsuri corective şi să mobilizeze sprijinul public în vederea unor propuneri care să fie înaintate autorităţilor. Verzii cooperează îndeaproape cu Mişcarea Democratică Moldovenească pentru Restructurare şi cu Clubul Cultural Alexe Mateevici, cele două organizaţii independente care combină cererile pentru emanciparea naţională a Moldovei şi pentru democratizarea URSS şi a societăţii sale. Ambele promovează cauze ecologiste şi fiecare dintre ele are reprezentanţi în comitetul celeilalte. Verzii Moldoveni sunt, de asemenea, afiliaţi la Uniunea Socială Ecologistă, cu sediul la Moscova şi cu acoperire la nivelul URSS, organizaţie informală înfiinţată în decembrie 1988.
Verzii beneficiază de sprijinul a numeroase figuri independente din zona culturală şi ştiinţifică a republicii şi care sunt foarte critice în raport cu eşecul autorităţilor în a pune pe picioare un program de protecţie a mediului înconjurător. Comitetul de conducere al Verzilor îi include, de exemplu, pe Ion Dediu şi Valeriu Bobeică, profesori de biologie la Universitatea de Stat Chişinău şi respectiv la Institutul de Agricultură al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti; binecunoscutul producător de filme Anatol Codru şi Dumitru Olărescu, autorii unui documentar recent despre degradarea ecologică a Râului Nistru; jurnaliştii Gheorghe Malarciuc şi Valeri Kosarev, care au scris despre problemele de mediu alarmante.
Operând ca asociaţie informală, Verzii Moldoveni încearcă să obţină recunoaşterea oficială ca "organizaţie publică". În acest scop, ei au încercat să ţină o conferinţă constitutivă la Chişinău la 25 şi la 26 februarie. Pentru aceasta au obţinut sponsorizări de la Uniunile "Scriitorilor Moldoveni", a "Jurnaliştilor", a "Producătorilor de Film"; totuşi, jurnaliştii şi-au retras sprijinul în ultima clipă, aparent, la presiunea autorităţilor. Potrivit unei declaraţii telefonice acordate de la Chişinău de Vasile Năstase, reporter la cotidianul Tinerimea Moldovei şi care este purtătorul de cuvânt al Verzilor, mai mult de 200 de suporteri activi ai Verzilor Moldoveni au venit, aşa cum era programat, la 25 februarie în sala de conferinţe a Uniunii Producătorilor de Film.
Acolo au fost însă întâmpinaţi de secretarul CC al PCM, Vladislav Semenov, şi de un oficial al Sovietului din Chişinău, care au declarat întrunirea ilegală. Semenov a arătat că s-ar putea autoriza conferinţa pentru o dată ulterioară dacă Verzii ar schimba componenţa comitetului de conducere şi s-ar alătura Societăţii pentru Protecţia Naturii, care este controlată de guvern. Fără aceşti paşi, a anunţat confidenţial Semenov, Sovietul de la Chişinău nu va autoriza adunarea constitutivă. Comitetul de conducere plănuieşte să facă un apel către Consiliul de Miniştri al URSS, de la care se speră o atitudine mai receptivă.
În aşteptarea acestei decizii, Verzii au anunţat că vor să-şi extindă activităţile. Ei vor să creeze o opoziţie publică faţă de construirea unei centrale nucleare în RSS Moldovenească. De asemenea, vor să iniţieze monitorizarea independentă a poluării industriale şi cooperarea pe probleme de mediu cu România. În fine, Verzii Moldoveni vor să lanseze o "Expediţie Prut" în această vară, pe întregul curs al râului Prut din nordul Carpaţilor până la Dunărea de Jos, pentru a realiza un studiu interdisciplinar al situaţiei ecologice, pentru a publica rezultatele şi a produce un film documentar. În cea mai mare parte a cursului său, Prutul formează o graniţă între RSS Moldovenească şi România care împarte cu autorităţile sovietice responsabilitatea pentru pagubele ecologice din zona riverană. În consecinţă, Verzii Moldoveni intenţionează să îi implice în expediţie pe oamenii de ştiinţă din România. Astfel, ei vor să atragă atenţia autorităţilor române şi a publicului şi să lucreze împreună la măsuri de remediere a situaţiei. Proiectul este coordonat de un Comitet Public de Salvare a Râului Prut care tocmai a fost înfiinţat la Chişinău şi care e condus de biologii Ion Comănici de la Institutul de Agricultură şi de Valeriu Robot de la Institutul de Biochimie al Academiei RSS Moldoveneşti. Autorităţile din RSS Moldovenească încearcă să descurajeze comitetul de a merge mai departe. Verzii Moldoveni speră să înceapă colaborarea cu Verzii din Vest, pentru toate aceste proiecte.
Vladimir Socor
Radio Europa Liberă (München) – Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere de ElizaDumitrescu
Citește pe Antena3.ro